Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

Daniel Dăianu/ Mesajul economiei este mai puternic decat orgolii institutionale

de Daniel Daianu 16.8.2013

Accente mai tari in dialogul dintre guvern si Consiliul Fiscal (CF) pe tema bugetului si rectificarii din acest an palesc in fata mesajului care vine din economie.

Desi are crestere, economia se zbate in conditii potrivnice. Unele cifre, ca surplusul balantei de cont curent in primul semestru, sunt suprinzatoare. Avem si “bizareria” scaderii consumului de energie, ce nu poate fi explicata numai pe o presupusa ameliorare a eficientei consumului in unele sectoare. Agricultura a tras in jos PIB-ul in 2012 si il trage in sus in 2013.

Mesajul economiei nu are cum sa nu fie auzit de ambele parti “beligerante”, de Ministerul Finantelor Publice (MFP) si CF. Fapt este ca analizele celor doua institutii au un grad inalt de citire asemanatoare a evolutiei economiei, in pofida unor disonante zgomotoase.

In fond, cine este orb sa nu vada, intre altele, ca:

  • pistoanele interne nu trag si cresterea economica prognozata la peste 2% in acest an se datoreaza exporturilor si unei recolte exceptionale;
  • resuscitarea economiei prin mijloace active, cum reclama unii, nu are cum invinge fenomene precum cresterea economisirii dupa ani de exuberanta si supraindatorare, apetit investitional al firmelor redus, spatiu limitat pentru guvern in a folosi parghiile bugetare. Cum afirmam intr-un text anterior (5 august, a,c), “Economia nu poate invinge legile gravitatiei”.
  • platile in economie incetinesc complicand viata multor intreprinderi. Aceasta se intampla cam peste tot in Europa pe fondul dezintermedierii financiare si al crizei;
  • arieratele, ce ilustreaza incetinirea platilor, sunt raspandite in tot corpul economiei; ele afecteaza incasarile fiscale.
  • mersul economiei si dezechilibrele in structura cererii interne explica incasari fiscale inferioare prognozelor;
  • absorbtia fondurilor europene, desi a crescut, este sub predictii oficiale;
  • fondurile europene reprezinta poate cea mai puternica pirghie de a ajuta economia in conditiile vitrege actuale;
  • este acuta nevoie de a prioritiza investitii publice, pe baza unor analize serioase;
  • dependenta de ce se intampla in zona euro, in UE, este mare.
  • increderea este redusa si impiedica consumul si investitii, dar nu este ceva nefiresc dupa ani de excese; revenirea increderii nu se poate comanda fiind un proces anevoios, cu numeroase imponderabile.

Venind acum la contenciosul amintit, Consiliul Fiscal (CF) are obligatia sa exprime puncte de vedere potrivit mandatului pe care il are; este o institutie independenta, care se inscrie in arhitectura institutionala noua, in formare, in UE. Onestitatea intelectuala trebuie sa ghideze analizele CF, care nu trebuie sa fie descurajat in a formula pozitii in functie de concluziile la care ajunge.

Nimeni nu trebuie sa incerce sa stirbeasca prerogativele CF. Iar un CF format din sicofanti nu si-ar avea rostul . Ministrul delegat pentru buget a supra-reactionat vizavi de comentarii critice din ultima opinie a CF.. Pe de alta parte, sa nu fie subestimate eforturile lui Liviu Voinea si ale colegilor sai de a rezista unor presiuni mari, care daca nu sunt contracarate, ar demantela echilibrul bugetului. In plus, a face si executa bugete in conditii de criza este o treaba foarte grea, peste tot.

De aici rezulta prognoze invalidate, estimari in mod repetat schimbate cap, alegeri de politici suboptime, unele foarte dureroase. Insa controversa de acum poate surprinde avand in vedere ca survine imediat dupa vizita la Bucuresti a delegatiei de experti ai Comisiei Europene si FMI, cu care Guvernul negociaza un nou aranjament preventiv. Si cu care au discutat si reprezentanti ai CF. Si este cunoscut ca bugetul este tema de baza a discutiilor cu partenerii externi.

Insa, un dialog bun intre guvern si Comisie/FMI nu inseamna ca CF trebuie sa-si alinieze automat opiniile la pozitiile Guvernului, ale partenerilor externi. In fond, nicio institutie nu este infailibila, acasa sau peste hotare.

Esential este ca discutiile sa fie purtate cu buna credinta si cu mintea deschisa. Traim vremuri cand pica tabu-uri, cand se recurge la metode neconventionale. Dar ceea ce englezii numesc common sense (ratiune, chibzuinta) trebuie sa staruie ca reper de baza in analizele facute.

Aspectele de ordin legal (respectare a normelor in vigoare), de transparenta in comunicare, de dialog inter-institutional,au semnificatia lor si fac parte din bunele practici intr-un stat de drept. Dar mi se pare exagerat sa stai lipit de litera legii in conditiile in care dialogul intre MFP si expertii straini se purta inca la Bucuresti. Mai mult, este discutabil sa se considere o ridicare de tinta de deficit bugetar ca incalcare a responsabilitatii fiscale (in fapt a legii nr.4/2013 privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in strategia bugetara) cand ratiunea economica este cea care trebuie sa primeze in politici publice. Aceasta constatare este excesiv de legalista.

Macroeconomistii inteleg importanta nivelului cheltuieilor publice pentru sustinerea cererii agregate in circumstante in care consumul si investitiile private lancezesc, chiar dau inapoi. Rectificarea bugetara era obligatorie si, oare, nu avea sens o usoara crestere a deficitului combinata cu taierea de cheltuieli in conditiile date? Cred ca nu s-a gresit cand s-a convenit cu FMI si Comisia o ridicare a tintei de deficit bugetar pentru acest an, care insa nu primejduieste consolidarea fiscala.

CF are temei insa sa sublinieze ca structura cheltuieilor importa enorm pentru cresterea economica viitoare si ca trade-off-ul (relatia) intre eficienta investitiilor si volumul lor ramane inca sa se dovedeasca folositoare bugetului. Fiindca degeaba rationalizam investitii daca nu creste eficienta utilizarii banului public.

Sunt unele concluzii in opinia CF ce par sa treaca cu vederea peste dramatismul unor situatii; ma refer, de exemplu, la aplicarea regulii intra o persoana in sistem daca pleaca sapte. Situatia din spitalele din Romania este foarte grava in privinta personalului medical. Cresterea unor accize este nesemnificativa; nu poate fi invocata ca modificare a regimului fiscal; rectificarea nu aduce o avalansa de taxe si impozite noi cum afirma unele voci.

Cat priveste reducerea TVA la paine, cred ca experimentul este util fie ca reuseste, fie ca nu. Daca esueaza, avem inca o dovada ca institutiile sunt slabe la noi, ca este dificil sa amelioram colectarea fiscala daca nu va fi franta opozitia retelelor de interese. Daca va reusi, fie si partial, vom avea o pilda pentru a nu ramane prizonierii unor clisee.

Nu am vazut o analiza rotunda a fenomenului incetinirii platilor, a arieratelor in economie. In anii trecuti o asemenea analiza exista in opiniile CF si ea este cu atat mai indreptatita in circumstantele actuale. Nici MFP nu a furnizat date mai recente (pentru 2012) privind aceasta situatie, in afara de companii de stat monirotizate.

Procedura swap-urilor pentru stingerea in lant de datorii are sens si nu trebuie sa fie privita cu mefienta. Intr-o economie in care banul nu circula, in care nu exista incredere, este nevoie de coordonare. Si daca Guvernul poate face asa ceva in sectorul public este bine. Sunt convins ca nu putine firme si banci private ar dori ceva analog, dar este greu ca cineva sa asume functia de coordonare in sectorul privat. Analizele, la CF si la MFP, trebuie sa se aplece mai mult asupra chestiunii finantarii afacerilor.

Bancile isi continua dezintermedierea (dovada este reducerea expunerii pe economie cu peste 25% din 2009), ceea ce afecteaza afacerile. Exista cerere mica pentru finantare la costurile actuale. Privind absorbtia fondurilor europene MFP nu a construit bugetul in acest an pe cifrele ametitoare ale unor oficiali guvernamentali. Dar ca nici ce este prevazut in constructia bugetului nu se realizeaza este o constatare corecta a CF si are de ce sa puna pe ganduri.

Nu in cele din urma intrucat este afectat nivelul cheltuielilor publice in domenii cheie din economie. CF apreciaza pozitiv gestionarea datoriei publice si saluta tentativa de a substitui fonduri europene finantarii din resurse proprii, sau atrase din alte parti. Analizele facute la CF, la MFP, este bine sa se aplece mai mult asupra unor evolutii evocate mai sus: disparitia deficitului de cont curent in primul semestru al anului in curs si diminuarea consmului de energie. Avem aici puzzle-uri ce merita sa fie investigate.

Una peste alta, exista mai multa congruenta in analizele facute de MFP si CF decat ceea ce le desparte, decat cred unii. Numitorul comun este dat de un mers al economiei care arata cat de greu este sa repornesti motoare in ani de criza. Economistii din MFP si cei de la CF trebuie sa discute mai mult, sa empatizeze profesional si ca artizani de politici publice, direct sau indirect, sa isi controleze emotiile si sensibilitatile in spatiul public.

MFP si CF sunt “condamnate” sa mearga umar la umar, chiar daca nu impartasesc aceleasi opinii, chiar daca numai prima dintre cele doua institutii are mandat de constructie si executie a bugetului public!

***
Daniel Dăianu este economist, fost ministru de finanțe, profesor la SNSPA, actual prim-vicepreședinte al ASF

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.8.2013

2 comentarii

  1. Dumitru Moinescu
    16.8.2013, 1:36 pm

    Dl prof Daianu cred ca greseste punand la indoiala CF. Sunt un om din mediu de afaceri si constat ca deficitul bugetar este consumat ptr salarii si cheltuieli materiale in sectorul bugetar,in loc sa finateze investitii ale statului care sa creasca increderea investitorilor privati. 3,5 mld lei taiate de la investitii si 15 mld (3,5 mld euro)lei dati la bugetari ptr cheltuieli materiale si salariale aceasta este o REALITATE. Cu cei 3,5 mld euro se facea autostrada Brasov-Oradea si ar fi functionat fabricile de ciment,fabricile de fier beton,s-a fi dat salarii din munca,iar bugetul ar fi incasat TVA si darile pe salarii.
    Dl Daianunar trebui sa uite de sinecura oferita de guvernul Ponta si sa-si tina statutul pe care eu il apreciam

  2. Nelu Stiuca
    16.8.2013, 6:20 pm

    Dl IONUT DUMITRU mare sef la CF face filozofie ieftina ce exista un mare risca ca in an electoral sa creasca cheltuielile sociale-bugetare. Ar trebuii sa stie ca nu nici nici un risc ci e CERTITUDINE dovedita de istoria recenta a politicii dambovitene, in in toti anii electorali s-a dat si s-a primit MITA electorala IN TOATE FORMELE POSIBILE si utilizand toate MODURILE DE OPERARE. Daca se considera capabil sa nu mai vina cu abureli ca toti POLITRUCII si sa elaboreze o strategie prin care sa nu se mai realizeze sau sa nu se mai pertmita la cote considerabile infaptuirea acestui acest fenomen, in rest sa se HAIDUCEASCA ca in codru …..

Lăsați un comentariu


Stiri

Bancherii au discutat cu premierul Orban despre digitalizarea Fiscului și alte proiecte promise și nefinalizate de Eugen Teodorovici

Vladimir Ionescu

Conducerea Asociației Române a Băncilor s-a întâlnit luni cu premierul Ludovic Orban, la Palatul Victoria, surse apropiate întâlnirii declarând potrivit HotNews că ”discuțiile au vizat… Mai mult

Stiri

Polarizarea economiei: 65% din cifra de afaceri este realizată de 0,5% din totalul firmelor – CCIR

Adrian N Ionescu

Doar 0,53% din totalul societăţilor comerciale care au depus bilanţuri contabile în anul fiscal 2018 realizează 65% din cifra de afaceri totală din economie, potrivit… Mai mult

Stiri

Noul șef al Comisiei Naționale de Prognoză este Nicolae Cristian Stănică

Adrian N Ionescu

Nicolae Cristian Stănică a fost numit în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Strategie şi Prognoză (CNSP), printr-o decizie a prim-ministrului Ludovic Orban, publicată… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței: Companiile petroliere decid prețurile la carburanți în funcție de liderul pieței

Adrian N Ionescu

Companiile petroliere aşteaptă mişcările strategice ale liderului pieţei, OMV Petrom, pentru a decide modul în care modifică preţul carburanţilor, se arată în raportul anual al… Mai mult

Stiri

Timișoara / 3 morți după deratizarea unui bloc. A fost detectată prezența unei neurotoxine

Vladimir Ionescu

UPDATE: Poliţia Timiş a deschis dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în cazul deratizării dintr-un bloc din Timişoara, de pe strada Mioriţei, în… Mai mult

Stiri

Statul trebuie să recupereze 400 mil. euro de la CFR Marfă – Bogdan Chirițoiu prevestește decizia Comisiei Europene

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa… Mai mult

Stiri

Conferința CursDeGuvernare Buget și Fiscalitate 2020. Participă premierul Ludovic Orban

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ASE și AMCHAM, organizează conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, pe 27 noiembrie 2020, începând cu… Mai mult