miercuri

27 martie, 2024

31 octombrie, 2019

România nu se poate încadra în ţinta de deficit de 3% în acest an, iar bugetul pentru 2020 va trebui să includă corecţiile necesare pentru a se menţine nivelul de deficit la nivelul din 2019, a declarat, joi, preşedintele Consiliului fiscal, Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu a manifestat – cu precizarea că este opinia personală- și opoziție față de planificata creștere a prensiilor din anul următor, afirmând: ”Invităm mari necazuri. Deschidem ușa și invitam răul în casă. Atunci sa vedeți atac speculativ pe leu. BNR ce sa facă, să măreacă rata de politica monetară? Să intre în stratosferă? Să fim depunctați de agențiile de rating?”

„Deficitul bugetar este cu 0,8 procente din PIB mai mare faţă de cât era consemnat în execuţia (la 9 luni) de anul trecut. Noi (Consiliul Fiscal, n.r.) considerăm că nu ne putem încadra în ţinta de 3%”, a declarat Daniel Dăianu, citat de Agerpres, la seminarul EU-COFILE 2019.


Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit de estimarea acestuia, potrivit căreia, deficitul bugetar s-ar putea situa între 3,4 şi 3,7% , dacă nu se iau măsuri de corecţie.

„Noi am şi spus în nota privind rectificarea că avem un buget care are în structura sa o încordare structurală foarte mare, care îşi are izvorul în puţinătatea resurselor şi presiunile foarte mari. Problema nu este atât de stoc. Datoria publică în România la 35% din PIB ai zice că este încă rezonabilă. Polonia are 48 sau 49%, Ungaria în jur de 70%, Croaţia tot peste 70%”, a mai spus Daniel Dăianu.

Datoria publică, chiar dacă „aproape s-a triplat faţă de cea care era în 2007 – 2008 (era 14% atunci), ai zice că este rezonabilă. Problema este de fluxuri. Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt angajamente ipotetice. Nu este vorba de promisiuni. Este vorba de angajamente care sunt statuate în acte normative”, a continuat președintele Consiliui Fiscal.

„Nu există simțul măsurii”

„Cu mare nonşalanţă se vorbeşte despre menţinerea calendarului (de creștere a pensiilor, printre altele, n.r.)… Am sentimentul că nu există un simţ al proporţiilor. Putem vorbi de un simţ al măsurii. Oameni care au simţul măsurii. Automat te duci cu gândul că un om care are simţul măsurii are şi un simţ al proporţiilor. De ce spun că nu se înţelege magnitudinea acestora? Pentru că în condiţii neschimbate, dacă s-ar menţine calendarul de aplicare, suplimentul de procente din PIB în 2022 ar fi între 3 şi 4% din PIB. Oameni buni, vorbim de 3 şi 4% din PIB, nu de 0,3% sau 0,4%. De aceea spun că nu există un sentiment al proporţiilor”, a afirmat Daniel Dăianu.


Bugetul pe 2020 trebuie să înceapă corecţia, astfel încât deficitul bugetar de anul viitor să nu îl depăşească pe cel din 2019, care este posibil să nu fie sub 3%.

Majorarea din 2020 a punctului de pensie are un impact de 3 ori mai mare în 2021. Deficitul în 2020 ar trece de 4% din PIB, în 2021 ar fi peste 5,7% din PIB, iar în 2022 ar fi în jur de 7%, potrivit estimărilor enunţate de Daniel Dăianu. Cifrele iau în considerare doar majorările cu asistenţa socială (inclusiv pensiile), nu şi cele cu salariile.

Seminarul EU-COFILE (European Union Finance & Banking Lectures Project) este organizat de Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank la Centrul de pregătire al BNR din Sinaia.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Stimate,
    d-le Daianu,
    „Invitati” in Romania un PROIECT DE RECONSTRUCTIE ECONOMICA SI INDUSTRIALA, iar nu diminuarea cresterii nivelului de trai, care de 3 decenii inseamna existenta sub limita de supravietuire fizica si sanitara a doua treimi din populatie!
    Invitati un astfel de proiect de tara, fiindca Stinga isi face „datoria” de a creste nivelul de trai (in felui ei), dar intelighentia economica „liberala” refugiata din cercetarea economica in functii bugetare, nu a facut nimic pentru ca deficitul acestei cresteri minore a nivelului de trai sa se incadreze in baremurile financiare ale UE!
    Unde va este optimismul si proiectul economic „de nivelul intregii societati romanesti”, de care (in 2000) scriati ca trebuie realizat?
    Ce sa faca clasa politica cu seturile-fluviu de constatari ale stagnarii si deficitului financiar national, fara solutii programatice operationale?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Stimate,
    d-le Daianu,
    „Invitati” in Romania un PROIECT DE RECONSTRUCTIE ECONOMICA SI INDUSTRIALA, iar nu diminuarea cresterii nivelului de trai, care de 3 decenii inseamna existenta sub limita de supravietuire fizica si sanitara a doua treimi din populatie!
    Invitati un astfel de proiect de tara, fiindca Stinga isi face „datoria” de a creste nivelul de trai (in felui ei), dar intelighentia economica „liberala” refugiata din cercetarea economica in functii bugetare, nu a facut nimic pentru ca deficitul acestei cresteri minore a nivelului de trai sa se incadreze in baremurile financiare ale UE!
    Unde va este optimismul si proiectul economic „de nivelul intregii societati romanesti”, de care (in 2000) scriati ca trebuie realizat?
    Ce sa faca clasa politica cu seturile-fluviu de constatari ale stagnarii si deficitului financiar national, fara solutii programatice operationale?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: