La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Daniel Dăianu / Când repere de bază ale piețelor sunt manipulate

de Daniel Daianu 2.6.2013

Economia de piata inseamna si alocarea resurselor (factorilor de productie) in functie de raritatea lor, care este intalnirea intre cerere si oferta de resurse. Procesul de alocare, de miscare a resurselor, poate fi judecat pe termen apropiat, sau pe termen mai lung, cand tendinte de durata isi spun cuvantul. Dar, una peste alta, evolutii pe termen scurt (conjuncturale) si de profunzime (pe termen lung) se vad in preturi; acestea din urma rezulta din si ilustreaza tranzactii. Cu cat tranzactiile sunt mai putin influentate de anumiti actori, adica cu cat ele cuprind un numar cat mai reprezentativ de operatori din piata, cu atat ele sunt mai relevante pentru intalnirea dintre cerere si oferta. Ce vreau sa spun este ca preturile sunt cu atat mai edificatoare privind situatia economiei cu cat ele intra mai putin sub incidenta unor “market-makers” care incearca sa extraga rente, sa manipuleze.

Criza financiara actuala a scos la iveala multe nereguli, asimetrii flagrante intre stimulente oferite de piete si penalizari (care ar trebui sa fie in natura functionarii pietelor), subestimare de riscuri, confuzii de ordin conceptual precum echivalarea stabilitatii preturilor cu stabilitatea financiara, abuzuri grosolane de pozitii dominante pe piata, plasarea pe piata de produse toxice, etc –toate intr-un regim lax de reglementare si supraveghere. Si la noi se discuta despre aceste fapte de cand a izbucnit criza. Mai putin insa a fost abordat un aspect cheie, care devine obsesiv atat pentru actorii din piete cat si pentru banci centrale, autoritati de reglementare si spupraveghere in Europa, in SUA. Ma refer la standarde/repere de baza, cu ajutorul carora se fac tranzactii financiare si nu numai, dupa are se ghideaza activitatea economica in ansamblu. Scandalul iscat de manipularea Libor (London interbank offer rate/rate pe piata interbancara), adica pe piata londoneza care da tonul la grosul tranzactiilor, a deschis o pagina noua in examinarea cortegiului de fapte care lovesc in reputatii organizationale si in increderea in piete. Nu cu mult timp in urma, a fost deschisa o investigatie privind manipularea indicilor ce privesc piata unor produse de baza (ex: titeiului).

Drept este ca fapte de manipulare a pietelor fac parte din realitatea economica, ca din totdeauna firme mari au incercat sa foloseasca pozitii dominante; abuzul de pozitie dominanta nu face parte din istoria recenta numai. De aceea s-a si dezvoltat legislatia antittrust, in SUA, in Europa, in alte tari ale lumii. Si cand a fost necesar s-a recurs la spargerea unor organizatii foarte mari; cazuri faimoase sunt impartirea in sapte companii a lui Standard Oil la inceputul secolului XX, sau spargerea ATT (American Telegraph and Telephone) dupa al doilea razboi mondial. Ai spune ca manipularea Libor de catre bancile mari, care ofereau date pentru stabilirea reperului (benchmark), intra intr-o fenomenologie nesurprinzatoare. Da si nu! Este da, daca avem in vedere ca manipulari au existat si vor mai exista. Si la noi Consiliul Concurentei se lupta cu conivente periculoase in diverse domenii. Acelasi demers il are Comisia Europeana la scara UE. Dar manipulari de acest fel nu sunt de acceptat daca ne gandim la rolul fundamental pe care il joaca unii indici, unele standarde (ca repere) pentru imensa gama de tranzactii financiare si comerciale, pe toate pietele. De la Libor (sau Euribor) porneste aproape totul in cifrarea produselor financiare, in derivatelor. Obligatiuni suverane si corporatiste depind de asemenea standarde (inclusiv hartiile de valoare emise de statul roman, de entitati corporatiste cu sediul in Romania). Marele si regretatul actor Ion Fintesteanu in piesa Topaze spunea ceva de genul, “baza fundamentului”; Cam asa ceva, daca se iarta incongruenta semantica” ar fi astfel de repere/standarde in masurare, evaluare si deci, pentru decizii/optiuni ale firmelor, investitorilor.

Avem in scandalurile legate de standarde/indici (benchmark), cu implicatiile lor, teme asupra carora este de gandit. Cum este posibil ca un proces de stabilire a unor standarde atat de importante sa fie manipulat atat de lung timp, cum de conducerile bancilor implicate au neglijat asa ceva? Alta intrebare ar fi, in ce masura a fost denaturat procesul de formare a unor repere si ce efecte au avut rentele extrase pentru alocarea resurselor? Si asa industria financiara este perceputa ca fiind beneficiara unor subventii implicite si explicite prin prisma ajutorului acordat de guvene si banci centrale pentru a se evita un dezastru (prabusirea sistemului). Manipularea Libor arata de ce trebuie reglementata si supravegheata cu temeinicie activitatea grupurilor mari, de ce legislatia anti-trust trebuie sa li se aplice (dincolo de ceea ce decurge din sindromul “too big to fail”).

Alaturi de raspunsuri la intrebari ca cele formulate survine o problema operationala imediata: cum sa fie reformat procesul de stabilire a standardelor cheie astfel incat sa revina incredere pe piete. Fiindca, aceasta incredere depinde de revelarea (formarea) indicilor pe baza de tranzactii de piata (transactions based), in conditiile in care procesul nu este manipulat. Adica pietele sa functioneze cat mai corect, transparent! Este nevoie deci de transparenta, de raportari corecte, de respectarea regulilor intra-organizationale (reguli de conformare aplicate strict) si cele care privesc conduita pe piete.

Criza a adus si inghetarea pietelor, ceea ce inseamna tranzactii putine, uneori deloc. Iar aunci cand se fac operatiuni de “mark to market”, adica cotarea activelor la preturi din piata, este posibil ca aceastea sa deprecieze nemeritat numeroase active –din cauza unor piete ilichide (este problema “fair value”). De aceea intra in discutie estimarea unor indici, mai ales ca nu orice indice este un dat primar al pietelor, chiar si atunci cand exista numar mare de tranzactii.

Morala din scandalul indicilor/standardelor cu care se lucreaza este ca pietele trebuie sa fie protejate de abuzuri de pozitie dominanta, sa se promoveze transparenta si raportarea corecta, bunele practici. Iar aceste bune practici trebuie sa fie promovate mai ales de organizatii (firme) mari (care sunt si market makers), dintre care unele au gresit adesea in conduita lor pe piete. Francezii, cand ceva important nu este in regula, mai spun “ils ont perdu les pedales” (au pierdut pedalele). Intr-un fel, recredibilizarea standardelor/indicilor ar fi o recuperare a pedalelor la bicicleta sistemului bancar, a sistemului financiar in ansamblu.

***

Daniel Dăianu este economist, profesor la SNSPA, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.6.2013

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult