fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Acordul cu Romania: evaluarea FMI cere si ea evaluare

de Daniel Daianu 10.4.2012

FMI a facuta publica evaluarea aranjamentului de asistenta financiara incheiat cu Romania in mai 2009 co-parteneri fiind UE, Banca Mondiala, berd si BEI. Evaluarea spune ca Acordul a prevenit intrarea Romaniei intr-o corectie dezordonata a dezechilibrului extern (rezervele valutare la finele lui 2008 acopereau 88% din datoriile externe totale pe termen scurt) fiind insotit de o consolidare fiscala de amploare. Se remarca diminuarea deficitului structural al bugetului public de la 8,5% in 2008 la cca. de 3% din PIB in 2011 mentionandu-se ca ajustarea ar fi putut fi mai graduala, dar ca optiunile de corectie au fost ale autoritatilor romane. Sunt evidentiate masuri de reforma structurala (salarizare, reforma a pensiilor, piata muncii, etc) ce ar trebui sa sprijine sustenabilitatea finantelor publice si cresterea competitivitatii. Nota generala a evaluarii, implicit a propriei activitati, este pozitiva.

In iarna lui 2008/2009, un “sudden-stop”, o inghetare brutala a pietelor financiare cu blocari de finantare, au creat o amenintare exceptionala pentru o economie cu deficite externe mari si cu finantare prin indatorare crescanda, cu grad inalt de euroizare. Dar evaluarea trece sub tacere, in opinia mea, aspecte ce ar ilustra carente ale programului cu FMI.

Este vorba astfel de subestimarea iminentei aterizari fortate a economiei. Chestiunea priveste nu atat numere, intrucat peste tot in lume prognoze au fost date peste cap de criza. Dar o economie cu deficite de cont curent de doua cifre, cu indatorare externa privata foarte rapida, la scadente mici, cu orientare a investitiilor nu spre tradables (comercializabile) nu avea cum sa evite o aterizare fortata severa. Unii au facut comparatii cu Polonia amintind ponderea comertului exterior in PIB, gradul de intermediere financiara, etc. sugerand ca daca va fi recesiune in Romania ea va fi relativ blanda. Dar Polonia avea deficite externe considerabil mai mici si nici expansiunea creditului nu avusese dinamica din Romania; si veniturile populatiei sunt mai mari. Situatia Romaniei era similara cu a tarilor baltice privind marimea deficitelor de cont curent si a bulei speculative.

O alte chestiune este de ordin conceptual si operational. In evaluare se vorbeste despre pro-ciclicitatea consolidarii fiscale. Se mentioneaza si nevoia de absorbtie a fondurilor europene ca suplimentare a resurselor bugetului public. Din nefericire, programul nu a fost construit astfel incat sa impuna utilizarea fondurilor europene ca instrument contra-ciclic considerand ajustarea fiscala neintarziabila. Este surprinzatoare precizarea din evaluare ca “avand in vedere agenda incarcata a reformelor… Acordul nu a putut sa acorde atentie directa absorbtiei fondurilor UE (p.16); suna a auto-repros, dar greu de acceptat ca justificare. Fiind membru al PE, in dialog cu oficiali ai Comisiei am subliniat functia strategica a fondurilor europene in atenuarea pro-ciclicitatii ajustarilor fiscale. Si expertilor de la FMI am exprimat acest gand in februarie 2009 (vezi articole in ZF in debutul lui 2009). Cum a fost construit, programul a neglijat, in fapt, acest aspect. Dovada este ca absorbtia de fonduri europene nu a fost prinsa drept criteriu si componenta ale Programului.

Este mult mai usor se tai cheltuieli decat sa te ocupi de eficienta lor, de cresterea veniturilor fiscale (unde Romania este la coada UE). Abia in vara lui 2010, cand s-a operat suirea TVA la 24%, a inceput sa se vorbeasca despre fonduri europene in mod obsesiv. Insa rezultatele au ramas foarte slabe. Dar trebuie spus ca circumstantele reclamau corectii rapide, in timp ce cresterea incasarilor fiscale nu este treaba usoara tinand cont de coruptia endemica si conivente mari.Apropos de “cheltuieli sociale” ale bugetului: ca pondere in PIB ele nu sunt mari, dar par excesive intrucat veniturile bugetului (mai ales cele fiscale) sunt mici, in principal din cauza evaziunii fiscale. O abordare mai corecta a problemei este cea care isi propune cresterea veniturilor fiscale, deoarece o parte mare din ce ce numim cheltuieli sociale inseamna investitii in capital uman si social. In domeniul educational (cat si cum se cheltuieste, calitatea procesului educational) Romania sufera de o dezinvestitie!

Intrucat Programul prevede reforme structurale, privatizari, este firesc sa te gandesti la strategia de dezvoltare economica, asa cum pare sa fie judecata de altii. Cum arata si criza din zona euro, traditionalele programe de convergenta, de dezvoltare, trimise de tari la Bruxelles contin, adesea, platitudini. FMI a facut pasi in re-evaluarea propriilor abordari (de pilda, referitor la deschiderea contului de capital), dar nu suficienti. Privatizarea poate aduce castiguri de eficienta (stopare de pierderi), dar nu inseamna strategie de dezvoltare. Nici nu este corect sa se conditioneze asistenta financiara de instrainarea unor active in domenii strategice (ex, in domeniul energetic). Sunt insa intru-totul de acord ca trebuie sa fie schimbata radical maniera de management in companiile de stat si combatuti “baietii destepti” din energie. Merita, in acest context, sa observ franchetea (chiar daca tardiva) a berd cand examineaza vulnerabilitati in sectorul bancar cauzate de putinatatea capitalului autohton. De aceea, m-as fi asteptat ca expertii FMI sa abordeze aceasta chestiune si de ce nu, sa sprijine statul roman in demersul de capitalizare mai solida a cec (mai cu seama ca tarile din zona euro isi ajuta bancile direct, sau indirect, inclusiv prin ce face BCE). De notat si pozitia BNR privind crearea unei entitati speciale (bad bank) pentru gestionarea activelor nonperformante astfel incat sa se diminueze nevoia de utilizare a banilor publici.

Si fiindca Acordul include reforme structurale analiza ar fi trebuit sa fie extinsa la alte domenii ale functionarii pietelor: abuzul de pozitie dominanta pe piata, practici de transfer-pricing ale unor companii internationale (ce sunt o forma de evitare a impozitelor/tax-avoidance), cum sa fie de-euroizata economia pentru a se mari eficacitatea politicii monetare, etc. Privind chestiunea de-euroizarii iarasi experti BERD, in diverse analize, ies din canoanele unei gandiri conventionale.

Nu exista in evaluare referiri la implicatii ale reformelor guvernantei in UE, in zona euro, asupra economiei romanesti. Cei de la FMI ar fi fost bine sa exprime un punct de vedere privind orizontul de timp ce ar permite Romaniei, daca ar beneficia de politici adecvate, sa inregistreze convergenta reala (castiguri de productivitate), care sa justifice aderarea la zona euro. Orizontul 2015 este o fantezie, pentru orice economist serios. In plus, nu are sens sa incerci sa locuiesti intr-o casa cu defecte de constructie mari. Raportul de evaluare mentioneaza deficite bugetare structurale ale ultimilor ani. Dar, ar trebui ca un astfel de document sa vorbeasca si despre consecinte ale unei intrari a Romaniei sub incidenta Tratatului Fiscal din 2013, daca ar avea loc. Design-ul actual al zonei euro (inclusiv Tratatul si celelalte masuri de reforma (“six pack”-ul)) face ca ea sa fie, in continuare, foarte rigida si incompleta institutional si ca politici; regimul ei este mai inflexibil decat al etalonului aur din perioada inter-belica (“catusele de aur”/golden fetters, cum le-a numit Barry Eichengreen). Disciplinarea bugetara nu echivaleaza cu o uniune fiscala si acest aspect ar trebui sa fie clar si unor oficiali romani. Raportul ar fi trebuit sa vorbeasca despre PIB-ul potential al Romaniei, cresterea potentiala ca efect al crizei si posibilitati de schimbare a modelului de dezvoltare in conditiile regulilor UE.

Ai spune ca nu trebuie sa ceri prea mult de la evaluarea unui acord de asistenta financiara. Dar, acordul s-a bagat mult in zona reformelor structurale, a functionarii de ansamblu a economiei romanesti. Prin urmare, cere o evaluare cat mai rotunda. Aceasta evaluare, ca si programul pe care il examineaza, sunt prea conventionale pentro o lume ravasita de criza, care reclama abordari/mijloace non-conventionale si traieste o modificare de paradigma.

PS. Ca in alte dati, analiza fenomenului arieratelor pare sa ignore inevitabilitatea proliferarii lor in conditiile unei recesiuni, cand platile incetinesc in economie.

(Articol publicat şi în Ziarul Financiar)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.4.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult