Deși majoritatea senatorilor prezenți miercuri la votul privind solicitatea DNA de a-l putea reține și aresta pe Dan Șova au votat în favoarea cererii procurorilor, fostul ministru își păstrează imunitatea.
Acest lucru este posibil prin aplicarea statutului deputaților și senatorilor, care prevede că avizul pozitiv avea nevoie de majoritatea absolută a senatorilor, și nu doar majoritatea celor prezenți.
O decizie a Curții Constituționale, data în anul 2008, prevede însă că hotărârile și legile ordinare pot trece prin cele două Camere prin votul majorității parlamentarilor prezenți. Tocmai a început discuția dacă statutul senatorilor și deputaților bate, sau nu, Constituția.
Solicitarea DNA de arestarea a senatorului Dan Șova a întrunit 79 de voturi “pentru”, 67 “împotrivă”, 5 abţineri din cele 151 de voturi exprimate. Senatorii au stabilit că pentru aprobarea cererii de arestare erau necesare 85 de voturi, invocând art. 24 din statutul parlamentarilor care spun că decizia se ia cu votul majorității senatorilor și nu al majorității din numărul celor prezenți.
Art 76 alin 2 din Constituție precizează însă clar că legile și hotărârile Camerei Deputaților și Senatului se iau cu votul majorității membrilor prezenți.
O decizie mai veche a Curții Constituționale tranșează divergențele pe această temă, stabilind că deciziile se iau cu votul majorității parlamentarilor prezenți, așa cum prevede art 76 din Constituție.
De altfel, Parlamentul nu are o practică unitară în acest sens, pentru că, în cazul altor parlamentari, plenul a decis ridicarea imunității cu majoritatea celor prezenți (cel mai recent caz fiind cel al deputatului Elena Udrea).
Situația va ajunge din nou pe masa magistraților CCR, în condițiile în care PNL a anunțat că va contesta hotărârea Parlamentului în cazul lui Dan Șova la Curte.
Copreședintele PNL Alina Gorghiu a mai susținut că este nevoie de alegeri anticipate și de un Parlament nou, care să aibă credibilitate.
Ambasadele anunță că monitorizează deciziile privind imunitatea
Votul în cazul lui Dan Șova a generat reacția promptă a ambasadelor SUA și Mari Britanii la București, așa cum s-a întâmplat și atunci când Parlamentul a blocat anchetarea senatorului Varujan Vosganian și a deputatului Laszlo Brobely.
“Nu comentăm cu privire la cazuri individuale, dar considerăm că un principiu de bază al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane”, se arată în mesajul dat publicității miercuri de Ambasadei SUA la București.
Ambasada subliniază că reducerea corupţiei este “vitală pentru dezvoltarea şi securitatea României”.
Ambasada Marii Britanii la București afirmă că monitorizează evoluțiile din justiției, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce privește imunitatea parlamentară:
”Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) notează faptul că România a devenit mai eficientă în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Documentul remarcă totodată, cu îngrijorare, că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a avut un succes limitat în a convinge Parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunității unor parlamentari, pentru a permite începerea unor investigații și aplicarea măsurilor de arest preventiv.”
”Apreciem rolul pozitiv al DNA în lupta împotriva corupției și sprijinim eforturile sale constante în această direcție. Organismele judiciare ale României, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental și anume că nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiu”.
Și Ambasada Olandei a precizat că urmăreşte “cu îngrijorare şi cu surprindere” evoluţiile privind ridicarea imunităţii parlamentarilor, mai ales în contextul în care partidele politice şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva corupţiei.
Darius Vâlcov, bun de arestare
În cazul lui Darius Vâlcov, majoritatea din Senat a aprobat solicitarea de arestare. Din cele 150 voturi exprimate, 97 au fost ”pentru”, 48 ”împotrivă” și 5 anulate.
Fostul ministru al Finanțelor a avut însă un discurs diferit față de Dan Șova. În timp ce acesta le-a cerut colegilor să respingă cererea DNA și să-l lase să se apere din calitatea de om liber, Darius Vâlcov a anunțat în plen că va demisiona din Senat pentru a se pune la dispoziția justiției, în cazul în care nu se da undă vedere solicitării procurorilor DNA de arestare.
” În ceea ce priveşte speţa în cauză, de ceea ce eu sunt acuzat de către procurori, vă rog să lăsaţi justiţia să spună dacă eu trebuie să fiu reţinut sau arestat. De aceea, solicitarea mea este să daţi un vot ‘da’. Fiind şi ziua mea, cred că este o rugăminte în plus, rugăminte pe care o fac de a nu mă pune în situaţia de a îmi da demisia din funcţia de senator pentru a ajunge în faţa instanţei”, a declarat Vâlcov, în plenul Senatului.
Acuzațiile procurorilor
Fost purtător de cuvânt și vicepreședinte PSD, Dan Șova este acuzat de săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind fapte de corupţie la companiile energetice Turceni şi Rovinari.
Potrivit procurorilor, senatorul PSD a depus la dosarul anchetei care vizează o serie de contracte de consultanță încheiate de SCA „Șova și Asociații” cu combinatele Turceni și Rovinari o serie de documente false.
Senatorul Darius Vâlcov este urmărit penal pentru fapte de corupție, săvârșite pe vremea când era primar de Slatina. În calitatea sa de primar, Darius Vâlcov ar fi luat mită în valoare de peste 2 milioane de euro în schimbul atribuirii unor contracte publice unui om de afaceri.
Procurorii DNA au transmis marți, 24 martie, o nouă cerere Senatului pentru încuviințarea continuării urmăririi penale dar și reținerii și arestării fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, aducând date suplimentare legate de fapte de corupție săvârșite în timpul mandatului de senator și ministru al Finanțelor.
Vâlcov este acuzat de trafic de influență și efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Potrivit procurorilor, banii și bunurile obținute în urma acestor fapte au fost depozitate într-un seif, lăsat spre păstrare unei persoane apropiate, acesta conținând următoarele: 90.000 dolari, 1.323.850 lei, 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat RENOIR, un tablou inscripţionat JEAN COCTEAU, pictură pe lemn, inscripţionat AUREL ACASANDREI.”
