La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Dan Bădin / Fiscalitatea și bugetul în 2019: Ce putem înțelege, la ce ar trebui să ne așteptăm?

de Dan Bădin , 25.2.2019

Direcția politicii fiscal-bugetare este trasată, cel puțin pentru 2019, de controversata OUG 114 și de buget. Cum până în acest moment niciunul dintre cele două acte nu a fost clarificat, mediul de afaceri se află într-o expectativă nu prea optimistă. Este o situație care riscă să creeze un cerc vicios al neîncrederii reciproce între actorii instituționali și cei privați cu efecte negative pentru întreaga economie.

În primul rând, OUG 114 a adus la finalul anului trecut modificări dramatice în câteva sectoare cheie ale economie: telecomunicatii, energie, financiar-bancar. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât până la acel moment nu se anunța nicio adiere de vânt, cu atât mai puțin o adevărată furtună fiscală. Două luni mai târziu, prevederile sunt încă discutate, fiind anunțate posibile modificări. Ce va rămâne, ce se va modifica – nu se știe încă.

O primă concluzie pentru mediul de afaceri este că taxarea va rămâne un factor major de incertitudine și instabilitate. Iar OUG 114 a venit după o perioadă deloc ușoară pentru contribuabili, ultimii doi ani fiind marcați de schimbări multiple in legislatia fiscală care încă nu au fost complet înțelese și absorbite în planurile de business.

În al doilea rând, proiectul de buget dă o serie de semnale privind perspectivele pe 2019, dar și potențialele evoluții pe termen mediu pentru companii. Între OUG 114 și buget există o legătură clară deși unele măsuri ale ordonanței nu au fost reflectate în estimările de încasări (de exemplu taxa pe activele bancare). Însă implicațiile pe care le are bugetul în economie nu se limitează la taxele nou introduse, deși acestea sunt un capitol extrem de important.

Fiind un buget care continuă măsurile prociclice din anii anteriori, cu deficite în creștere, nu putem să nu ne întrebăm ce se va întâmpla într-un scenariu advers în care economia încetinește sau scade. Evident că o estimare optimistă a PIB de 5,5% pentru 2019, neconfirmată de nicio altă instituție, permite majorarea veniturilor și cheltuielile bugetare. Numai că în timp de unele cheltuieli sunt fixe, certe, cum sunt cele pentru salarii, pensii sau asistență socială, încasările sunt doar estimări. Prin urmare o nerealizare a veniturilor bugetare pote însemna tăierea unora dintre cheltuielile planificate, iar, in ultimii ani, cheltuielile care au fost mereu sacrificate au fost cele de investiții.

O analiză a principalelor puncte de interes ale bugetului

Fundamentele macro economice: Cum orice construcție trebuie să aibă fundație solidă, trebuie să ne uităm la bazele pe care s-a edificat bugetul. Spre exemplu, una dintre cele mai importante presupuneri cu privire la construcția bugetului a fost prognozarea creșterii economice la 5,5%. Cifra ridică semne de întrebare din trei perspective: sursele acestei creșteri (consumul, agricultura, industria) au încetinit începând cu toamna anului trecut; estimarea este mult peste cele făcute de alte foruri (Comisia Europeană e mult mai reticentă și spune 3,8%); istoricul arată un decalaj între estimare și realizare (pentru 2018 prognoza a fost 5,5% la elaborarea bugetului, 6,1% revizuită în august și  4,1% creșterea consemnată de INS).

Estimarea veniturilor: Se estimează venituri de peste 33% din PIB, peste realizările anilor anteriori, fără o justificare concretă a surselor, în afară de o potențială încasare mai bună a taxelor datorită consumului mai mare, conformării la plată și combaterii evaziunii. Toate cele trei premise ar trebui luate în considerare cu cu cât mai multă precauție.

În afară de încasările din taxe, veniturile ar urma să crească datorită dividendelor vărsate de companiile de stat, însă și aici sunt două motive de îndoială. Pe de o parte în lipsa unor investiții, care nu au fost posibile tocmai pentru că dividendele au fost virate bugetului în anul anterior, este greu de crezut că va crește profitabilitatea, dimpotrivă. Pe de alta, multe dintre companiile profitabile sunt în energie unde vor trebui să susțină și majorarea de 20 de ori a contribuției bănești aplicată cifrei de afaceri. În concluzie, e dificil să se atingă ambele ținte concomitent.

A treia sursă majoră de alimentare a bugetului ar fi fondurile europene însă acestea depind de proiectele realizate efectiv pentru a atrage banii de la Comisia Europeană, iar în anii anteriori estimările nu au fost îndeplinite.

Prioritățile de cheltuieli: Principalele cheltuieli sunt cu salariile (peste 10% din PIB), nivel mai mare decât înainte de criza financiară și cu pensiile (10,7% din PIB). Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt de 4,5% PIB. Astfel că spațiul fiscal lăsat pentru investițiile publice se restrânge. Deși sunt prevăzute cheltuieli de investiții de 4,5% din PIB, aparent o veste bună, experiența arată că aceste cheltuieli o evoluție nefericită. Anual execuția a fost cu mult sub estimări. Implicațiile se văd într-o stagnare a investițiilor publice majore, mai ales în infrastructura rutieră și de transport, care sunt fundamentale pentru creșterea economică. Nerealizarea investițiilor a fost, de fapt, în favoarea atingerii deficitului bugetar de maxim 3% din PIB. Prin urmare, statul își permite să investească tot mai puțin și, totodată, ia tot mai mult prin impozitare din resursele companiilor (inclusiv ale celor de stat), lăsându-le tot mai puțin pentru a face investițiile proprii.

Cercul vicios al neîncrederii și riscul de recesiune globală

În aceste condiții, este de așteptat ca mediul de afaceri să devină extrem de precaut să facă angajări, să ia împrumuturi și să facă noi investiții pentru că, pe de o parte, există instabilitate și lipsă de predictibilitate, iar, pe de altă parte, va apărea o inevitabilă creștere a tuturor costurilor: cu creditarea, energia, transportul, comunicațiile etc, dar și cu angajații ca urmare a concurenței din partea sistemului public care oferă creșteri salariale de două cifre anual. Reticența mediului de afaceri devine, la rândul ei, un factor de încetinire a economiei – dacă planurile de dezvoltare sunt reduse, amânate sau anulate – și ar face foarte dificilă ieșirea dintr-o eventuală recesiune dacă situația globală se va înrăutăți, așa cum anticipează tot mai multe instituții financiare internaționale.

În consecință, nu este încă prea târziu ca instituțiile statului să își revizuiască politicile economice astfel încât să rupă cercul vicios al neîncrederii, să asigure creșterea economică, precum și condițiile ca România să facă față unei crize globale care va izbucni mai devreme sau mai târziu.

*

Dan Bădin este Partener Coordonator servicii Fiscale și Juridice Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Donald Trump ameninţă că va elibera teroriştii ISIS capturaţi de SUA la frontierele Europei

Iulian Soare

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, a avertizat, vineri seară, ţările europene care nu acceptă repatrierea membrilor reţelei teroriste Stat Islamic capturaţi de armata americană că… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Europa

Ecuația politico-militară a Occidentului mai câștigă niște necunoscute. Emanciparea strategică a aliaților SUA

Octavian Manea

Textul de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al ”CRONICILOR Curs de Guvernare”, la secțiunea ”Cronicile altora ”.… Mai mult

Stiri

Petrov / Traian Băsescu a fost colaborator al Securității – verdict al Curții de Apel București

Razvan Diaconu

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat, vineri, că fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost colaborator al Securităţii. Decizia nu este definitivă, Traian… Mai mult

Stiri

Premierul își pregătește vizita în SUA – Proiect de modificare a Legii offshore în favoarea investitorilor

Adrian N Ionescu

Chiar înaintea plecării premierului Viorica Dăncilă în SUA, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege care ar fi menit să facă… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis intră oficial în cursa pentru obținerea unui al doilea mandat de președinte

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și-a depus vineri candidatura pentru al doilea mandat la Cotroceni, având 2,2 milioane de semnături de susținere. Klaus Iohannis este al patrulea… Mai mult

Stiri

Dan Barna și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Dan Barna și-a depus, vineri, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale. Alianța a depus în susținerea candidaturii aproape 400.000 de semnături. Candidatul Alianței… Mai mult