La obiect

Ianuarie 2019 – salariul mediu net în scădere, avansul anual al puterii de cumpărare la nivel record

Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate… Mai mult

13.03.2019

Chestiunea

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează… Mai mult

13.03.2019

La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

Cronicile

Dan Bădin / Fiscalitatea și bugetul în 2019: Ce putem înțelege, la ce ar trebui să ne așteptăm?

de Dan Bădin , 25.2.2019

Direcția politicii fiscal-bugetare este trasată, cel puțin pentru 2019, de controversata OUG 114 și de buget. Cum până în acest moment niciunul dintre cele două acte nu a fost clarificat, mediul de afaceri se află într-o expectativă nu prea optimistă. Este o situație care riscă să creeze un cerc vicios al neîncrederii reciproce între actorii instituționali și cei privați cu efecte negative pentru întreaga economie.

În primul rând, OUG 114 a adus la finalul anului trecut modificări dramatice în câteva sectoare cheie ale economie: telecomunicatii, energie, financiar-bancar. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât până la acel moment nu se anunța nicio adiere de vânt, cu atât mai puțin o adevărată furtună fiscală. Două luni mai târziu, prevederile sunt încă discutate, fiind anunțate posibile modificări. Ce va rămâne, ce se va modifica – nu se știe încă.

O primă concluzie pentru mediul de afaceri este că taxarea va rămâne un factor major de incertitudine și instabilitate. Iar OUG 114 a venit după o perioadă deloc ușoară pentru contribuabili, ultimii doi ani fiind marcați de schimbări multiple in legislatia fiscală care încă nu au fost complet înțelese și absorbite în planurile de business.

În al doilea rând, proiectul de buget dă o serie de semnale privind perspectivele pe 2019, dar și potențialele evoluții pe termen mediu pentru companii. Între OUG 114 și buget există o legătură clară deși unele măsuri ale ordonanței nu au fost reflectate în estimările de încasări (de exemplu taxa pe activele bancare). Însă implicațiile pe care le are bugetul în economie nu se limitează la taxele nou introduse, deși acestea sunt un capitol extrem de important.

Fiind un buget care continuă măsurile prociclice din anii anteriori, cu deficite în creștere, nu putem să nu ne întrebăm ce se va întâmpla într-un scenariu advers în care economia încetinește sau scade. Evident că o estimare optimistă a PIB de 5,5% pentru 2019, neconfirmată de nicio altă instituție, permite majorarea veniturilor și cheltuielile bugetare. Numai că în timp de unele cheltuieli sunt fixe, certe, cum sunt cele pentru salarii, pensii sau asistență socială, încasările sunt doar estimări. Prin urmare o nerealizare a veniturilor bugetare pote însemna tăierea unora dintre cheltuielile planificate, iar, in ultimii ani, cheltuielile care au fost mereu sacrificate au fost cele de investiții.

O analiză a principalelor puncte de interes ale bugetului

Fundamentele macro economice: Cum orice construcție trebuie să aibă fundație solidă, trebuie să ne uităm la bazele pe care s-a edificat bugetul. Spre exemplu, una dintre cele mai importante presupuneri cu privire la construcția bugetului a fost prognozarea creșterii economice la 5,5%. Cifra ridică semne de întrebare din trei perspective: sursele acestei creșteri (consumul, agricultura, industria) au încetinit începând cu toamna anului trecut; estimarea este mult peste cele făcute de alte foruri (Comisia Europeană e mult mai reticentă și spune 3,8%); istoricul arată un decalaj între estimare și realizare (pentru 2018 prognoza a fost 5,5% la elaborarea bugetului, 6,1% revizuită în august și  4,1% creșterea consemnată de INS).

Estimarea veniturilor: Se estimează venituri de peste 33% din PIB, peste realizările anilor anteriori, fără o justificare concretă a surselor, în afară de o potențială încasare mai bună a taxelor datorită consumului mai mare, conformării la plată și combaterii evaziunii. Toate cele trei premise ar trebui luate în considerare cu cu cât mai multă precauție.

În afară de încasările din taxe, veniturile ar urma să crească datorită dividendelor vărsate de companiile de stat, însă și aici sunt două motive de îndoială. Pe de o parte în lipsa unor investiții, care nu au fost posibile tocmai pentru că dividendele au fost virate bugetului în anul anterior, este greu de crezut că va crește profitabilitatea, dimpotrivă. Pe de alta, multe dintre companiile profitabile sunt în energie unde vor trebui să susțină și majorarea de 20 de ori a contribuției bănești aplicată cifrei de afaceri. În concluzie, e dificil să se atingă ambele ținte concomitent.

A treia sursă majoră de alimentare a bugetului ar fi fondurile europene însă acestea depind de proiectele realizate efectiv pentru a atrage banii de la Comisia Europeană, iar în anii anteriori estimările nu au fost îndeplinite.

Prioritățile de cheltuieli: Principalele cheltuieli sunt cu salariile (peste 10% din PIB), nivel mai mare decât înainte de criza financiară și cu pensiile (10,7% din PIB). Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt de 4,5% PIB. Astfel că spațiul fiscal lăsat pentru investițiile publice se restrânge. Deși sunt prevăzute cheltuieli de investiții de 4,5% din PIB, aparent o veste bună, experiența arată că aceste cheltuieli o evoluție nefericită. Anual execuția a fost cu mult sub estimări. Implicațiile se văd într-o stagnare a investițiilor publice majore, mai ales în infrastructura rutieră și de transport, care sunt fundamentale pentru creșterea economică. Nerealizarea investițiilor a fost, de fapt, în favoarea atingerii deficitului bugetar de maxim 3% din PIB. Prin urmare, statul își permite să investească tot mai puțin și, totodată, ia tot mai mult prin impozitare din resursele companiilor (inclusiv ale celor de stat), lăsându-le tot mai puțin pentru a face investițiile proprii.

Cercul vicios al neîncrederii și riscul de recesiune globală

În aceste condiții, este de așteptat ca mediul de afaceri să devină extrem de precaut să facă angajări, să ia împrumuturi și să facă noi investiții pentru că, pe de o parte, există instabilitate și lipsă de predictibilitate, iar, pe de altă parte, va apărea o inevitabilă creștere a tuturor costurilor: cu creditarea, energia, transportul, comunicațiile etc, dar și cu angajații ca urmare a concurenței din partea sistemului public care oferă creșteri salariale de două cifre anual. Reticența mediului de afaceri devine, la rândul ei, un factor de încetinire a economiei – dacă planurile de dezvoltare sunt reduse, amânate sau anulate – și ar face foarte dificilă ieșirea dintr-o eventuală recesiune dacă situația globală se va înrăutăți, așa cum anticipează tot mai multe instituții financiare internaționale.

În consecință, nu este încă prea târziu ca instituțiile statului să își revizuiască politicile economice astfel încât să rupă cercul vicios al neîncrederii, să asigure creșterea economică, precum și condițiile ca România să facă față unei crize globale care va izbucni mai devreme sau mai târziu.

*

Dan Bădin este Partener Coordonator servicii Fiscale și Juridice Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia de Prognoză va decide care primărie primește bani

Vladimir Ionescu

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a pus în dezbatere publică proiectul ordinului președintelui Ion Ghizdeanu (foto) de aprobare a normelor metodologice de alocare… Mai mult

Stiri

Președintele Trump se consideră ”total şi complet exonerat” de procurorul Mueller în ancheta rusă

Iulian Soare

Preşedintele Donald Trump s-a declarat duminică ”total şi complet exonerat” de procurorul special Robert Mueller, care a conchis că nu există elemente care să probeze… Mai mult

Stiri

Rusia a trimis echipamente și militari în Venezuela

Iulian Soare

Două avioane militare ruseşti au aterizat pe principalul aeroport din Venezuela sâmbătă, având la bord, conform relatărilor, soldaţi şi cantităţi semnificative de arme, scrie BBC.… Mai mult

Stiri

Reacţie palestiniană la anunțul premierului privind mutarea ambasadei României: Facem apel la Uniunea Europeană să ia măsuri

Vladimir Ionescu

Diplomatul palestinian Saeb Erekat a condamnat anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă de a reloca ambasada României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim,… Mai mult

Stiri

Trei asociații de magistrați: Opriți noile proiecte de OUG pe Justiție, crează impunitate pentru toate infracțiunile grave

Vladimir Ionescu

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac apel la factorii de decizie de a stopa demersurile… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Decizia mutării ambasadei României la Ierusalim se ia după avizul mai multor instituții și aparține Președinției României

Razvan Diaconu

Decizia finală privind o eventuală mutare a ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparține Președintelui României, premierul Viorica Dăncilă demonstrând, încă… Mai mult

Europa

Bulgaria primește o îmbunătățire de la stabil la pozitiv a perspectivei de rating de la Fitch. România tocmai a reușit să evite retrogradarea de la stabil la junck de la S&P

Vladimir Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit în creştere, de la stabilă la pozitivă, perspectiva ratingului de credit pe termen lung atribuit Bulgariei, lăudând eforturile… Mai mult