cursdeguvernare

sâmbătă

5 octombrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

Dacian Cioloş revine asupra intenției de-a revizui țintele de deficit: MTO-ul nu este negociabil.

16 noiembrie, 2015

646x404Obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) nu poate fi renegociat. Odată ce un stat membru al zonei euro sau al Uniunii Europene a semnat Pactul de stabilitate, acesta devine obligatoriu.

În programul de guvernare depus luni dimineaţă de premierul desemnat Dacian Cioloş la Parlament se prevede „renegocierea MTO-ului cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul”.

Premierul desemnat Dacian Cioloş a revenit asupra acestui punct, declarând în cursul zilei că acest obiectiv nu se va mai regăsi în varianta finală a documentului.

Ionuț Dumitru – Consiliul Fiscal: ”Nu avem ce să negociem”


Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, este de părere că noul executiv va încerca să menţină deficitul în limita a 3% din PIB, astfel încât România să nu reintre în procedura de deficit execesiv, însă, chiar şi aşa, România nu îşi va atinge ţinta MTO.

„Nu avem ce să renegociem. Ne-am asumat ţinta de 1% şi discuţia e închisă (…) După cum arată proiecţiile pe buget, anul viitor vom avea un deficit de 3,3-3,4% din PIB, ceea ce înseamnă pentru deficitul structural o deviaţie masivă de la MTO (…) Guvernul va încerca cel mai probabil să ţină deficitul sub 3% din PIB, dar chiar şi aşa, deficitul structural va fi mai mare decât MTO”, a declarat Ionuţ Dumitru pentru cursdeguvernare.ro.

Economistul a arătat că obiectivul pe termen lung se calculează după o formulă ce ia în calcul, printre altele, impactul evoluţiilor demografice, în special a îmbătrânirii populaţiei. Dacă acestea sunt nefavorabile, există posibilitatea ca ţinta maximă de deficit structural să crească, însă, chiar şi aşa, România trebuie să respecte ce a semnat, respectiv menţinerea deficitului structural la cel mult 1% din PIB.

România a obţinut cel mai „relaxat” MTO

MTO este o ţintă bugetară stabilită pentru fiecare stat membru în parte şi definită în termeni structurali. Obiectivul pe termen mediu înscris în Programul de convergență al României este de a menţine deficititul structural la cel mult 1% din PIB. Acest obiectiv a fost transpus în legislaţia naţională, prin amendarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare.


În mod normal, MTO-ul prevede un deficit structural de cel mult 0,5% din PIB, însă acesta poate avea o valoare mai mare, dacă nivelul datoriei publice este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, cum se întâmplă în cazul României.

Pentru atingerea MTO, statele membre trebuie să îşi asume ţinte anuale specifice de deficit, precum şi să ofere o prognoză cu privire la evoluţia datoriei publice raportate la PIB.

MTO-ul are trei scopuri:

  • Oferă o „marjă de siguranţă” în ceea ce priveşte limita de deficit de 3% din PIB. Această marjă de siguranţă este evaluată pentru fiecare stat membru în parte şi ţine cont de volatilităţile din trecut, dar şi de sensibilitatea bugetului la fluctuaţiile legate de cheltuieli.
  • Asigură un progres rapid către sustenabilitate, în sensul convergenţei către limita prudentă a dimensiunii datoriei publice în PIB.
  • Luând în considerare punctele anterioare, permite spaţiu de manevră bugetară, în special în ceea ce priveşte nevoie de investiţii publice.

Tratatele europene vorbesc despre revizuirea MTO-ului, o dată la trei ani, dar şi atunci când au loc reforme structurale ample, cu impact asupra sustenabilităţii finanţelor publice, cum sunt reformele în domeniul asigurărilor sociale de stat.

„MTO-ul va fi revizuit la fiecare trei ani, preferabil după publicarea raportului asupra îmbătrânirii. MTO-ul poate fi revizuit în eventualitatea implementării unei reforme structurale cu impact major asupra sustenabilităţii finanţelor publice. În particular, MTO-ul ar trebui revizuit în cazuri speciale de reforme structurale în domeniul pensiilor, cu impact asupra sustenabilităţii fiscale pe termen lung”, se arată în regulile de implementare a pactului pentru stabilitate şi convergenţă.

Ionuţ Dumitru spune că din noile calcule, limita ar putea sări la 1,25% din PIB, însă acest lucru nu înseamnă că România se poate înscrie într-un deficit mai mare deoarece statul este obligat să respecte pactul european care prevede un nivel de 1%.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: