Mai mulţi parlamentari PNL și PSD au propus, într-un proiect, ca în cazul în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun cu sâmbetele şi duminicile, liberele să se acorde în următoarele zile, imediat după zilele de repaus săptămânal.
Propunerea legislativă modifică şi completează în acest sens articolul 139 alin. 2 din legea 53/2003 – Codul Muncii.
Semnatarii iniţiativei legislative sunt 26 deputaţi PNL şi doi deputaţi PSD, scrie Agerpres.
Expunere de motive
„Acordarea zilelor libere se face de către angajator. În situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal”, prevede proiectul.
„Depinzând de anul calendaristic, sunt incidente situaţii în care unele dintre zilele de sărbătoare legală coincid cu zilele de repaus săptămânal, astfel că salariaţii nu beneficiază de drepturile lor legale prevăzute la art. 139 alin. 1 din legea 53/2003 – Codul Muncii”, menţionează, în expunerea de motive a proiectului, iniţiatorii, printre care liderii deputaţilor PNL şi PSD, Gabriel Andronache şi Alfred Simonis.
Ei au exemplificat că, anul acesta, angajatorii vor fi obligaţi să acorde salariaţilor 9 zile libere dintr-un total de 15, deoarece, din totalul sărbătorilor legale, un număr de 9 vor fi în cursul săptămânii, iar restul de 6 în weekend.
Inițiatorii susțin că proiectul „urmăreşte ca zilele de sărbătoare legală să nu depindă de o situaţie fortuită din punct de vedere calendaristic, ci în orice an cetăţenii să beneficieze efectiv de zile libere”.
„Dacă nu s-ar realiza această modificare legislativă, zilele de sărbătoare legală care se suprapun peste zilele de repaus săptămânal nu ar mai avea valoarea de zile nelucrătoare, aşa cum doreşte legiuitorul, deoarece zilele de repaus săptămânal sunt deja zile nelucrătoare per se”, au explicat aceştia.
Românii, cele mai puține zile libere pe an din UE
Totodată, ei au arătat că un element important al acestei modificări legislative ar fi „planificarea din timp a activităţii sectorului privat cu cea a sectorului public, sectoare aflate în interdependenţă, deoarece va oferi sustenabilitate nevoilor societăţii de a-şi putea desfăşura activitatea în mod coordonat”.
Expunerea de motive mai menționează şi că angajaţii români au cele mai puţine zile libere din Uniunea Europeană – 15 zile, „faţă de spanioli care se bucură de 37 de zile libere de la stat, iar elveţienii de 28, la fel şi britanicii, olandezii, germanii şi portughezii”.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Urmărește-ne pe Google News
