Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins luni o cerere de anulare a interceptărilor SRI dintr-un dosar DNA, aceasta fiind prima decizie pronunțată de Curtea Supremă pe această speță.
Hotărârea de luni are o importanță deosebită, pentru că poate fi un semnal pentru restul magistraților care vor judeca astfel de solicitări și va putea fi invocată de procurori ca precedent la discutarea următoarelor cereri de anulare a mandatelor de supraveghere executate de SRI.
CCR a declarat pe 16 februarie neconstituțională prevederea din noul Cod de procedură penală care permitea serviciilor secrete să efectueze acte de supravegehre tehnică în dosarele penale.
În cazul dosarelor ajunse pe rolul instanțelor, motivarea Curții Constituționale le-a lăsat judecătorilor libertatea de a hotărî dacă anulază sau păstrează probele rezultate din interceptările efectuate de SRI.
Primele cereri de anulare a acestor interceptări au fost judecate deja și respinse pe dosare DIICOT, la instanțe inferioare, dar este prima decizie a ICCJ, care va putea fi invocată ca precedent de procurori.
Dosarul în care s-a pronunțat luni Curtea Supremă este unul instrumentat de DNA și care se afla în camera preliminară, în care se pot contesta probele din investigația procurorilor.
Cazul este unul în care un grup de persoane, printre care și o avocată din București, promitea unor inculpați influențarea unor magistrați de la Curtea de Apel București.
Veronica Slăvilă, una dintre persoanele care au cerut la ICCJ anularea probelor, i-ar fi promis inclusiv unui membru al clanului Udilă înlocuirea unei măsuri de arest preventiv dispusă pentru o rudă acestuia, în schimbul a 40.000 de euro.
După apariția motivării deciziei din 16 februarie a CCR, a existat îngrijorarea că instanțele ar putea anula interceptările și astfel ar fi fost puse în pericol mai multe dosare importante.
Laura Codruța Kovesi, procuror-șef DNA, a explicat că, în mod normal, nu ar trebui să fie probleme, întrucât nu există dosare care să se bazeze doar pe interceptări.
Au apărut însă complicații legate de relizarea noilor interceptări, deoarece parchetele nu au aparatura necesară realizării acestora.
Guvernul a găsit ulterior o soluție de compromis și a adoptat o ordonanță de urgență prin care procurorii și polițiștii specializați să poată folsoi aparatura SRI. Ordonanța a ajuns în Parlament, unde urmează să fie adoptată în regim de urgență.
DNA este, deocamdată, singurul parchet care deține un Serviciu tehnic, dar nu în parametrii necesari pentru a efectua singură toate interceptările și filajele de care are nevoie.
Instituțiile implicate au întocmit o evaluare estimativă privind costurile obligatorii după Decizia CCR:
- DNA – 10,5 milioane de euro și 130 de polițiști judiciari în plus detașați
- DIICOT – 25 de milioane de euro și 200 d epolițiști judiciari detașați
- Poliția Română – 30 de milioane de euro și 1.000 de noi polițiști angajați
