Curtea Europeană de Justiţie a respins, marţi, directiva Uniunii Europene care permitea operatorilor telecom să stocheze până la 2 ani date despre comunicaţii private.
Măsura, intrată în vigoare după atentatele de la Londra şi Madrid, din 2006, a fost considerată de Curtea Europeană de Justiţie că încalcă drepturile fundamentale ale omului, arată Reuters.
Motivaţia Curţii Europene de Justiţie
În justificarea deciziei adoptate marţi, Curtea consideră: “Prin păstrarea acestor date care permit accesul autorităţilor naţionale, directive reprezintă o gravă imixtiune în viaţa privată şi contravene protecţiei datelor cu character personal. În plus, faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor fără ca utilizatorul să fie informat poate da persoanelor vizate sentimental că viaţa lor privată este subiectul unei supravegheri continue.”
Autorităţile de la Bruxelles au introdus această directivă în martie 2006, cu scopul de a da posibilitatea autorităţilor naţionale să investigheze şi să pună sub acuzare suspecţii de acte teroriste sau crimă organizată.
Nu toate statele europene, printre care se numără Germania, unde protecţia vieţii private este un subiect foarte sensibil, au implementat directiva UE, care cerea operatorilor telecom să stocheze, pe o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 2 ani, date privind traficul şi locaţia apelurilor, nu şi conţinutul comunicaţiilor.
Directiva europeană a generat dezbateri publice intense, Curtea Constituţională a Germaniei blocând în 2010 aplicarea acestei directive.
Austria şi Irlanda au fost statele care au solicitat Curţii Europene de Justiţie să se pronunţe dacă directive UE respectă Carta Europeană a Drepturilor Omului.
Cum s-a implementat directiva în România
Directiva UE a fost transpusă în legislaţia română în 2012 şi a prevăzut stocarea datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie şi internet pentru 6 luni.
“Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi de Internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mail-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei sau al convorbirii. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de Internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, se scrie în Legea 82/2012, care a completat Legea 506/2004.
Furnizorii de telefonie şi Internet aveau obligaţia ca, la cererea organelor de urmărire penală, să transmită datele solicitate în termen de 48 de ore. Datele stocate urma să fie distruse la finalul perioadei de păstrare, cu excepţia celor accesate şi reţinute de solicitanţii legali.
Toate aceste prevederi urmează să fie eliminate din lege.