România este singurul stat membru UE unde sistemele de supraveghere şi de control – atât controalele administrative, cât şi inspecţia la faţa locului, au fost declarate “ineficace”, în 2012, de către Curtea de Conturi Europeană (CCE), potrivit Raportului special 2013 dat publicităţii luni.
Rezultatele controalelor efectuate de agenţiile naţionale în cazul plăţilor PAC (Politica Agricolă Comună) nu sunt fiabile, sistemele de control administrativ și de control la fața locului sunt doar parțial eficace în detectarea cheltuielilor neconforme, “ceea ce subminează în mod grav fiabili¬tatea informațiilor pe care statele membre le transmit Comisiei Europene”, se spune în raport.
De aceea, mai spune raportul, ajustările pe care le aplică Comisia asupra ratelor de eroare rezultate din rapoarte nu sunt valide din punct de vedere statistic.
Controale administrative: controale formalizate și automate, desfășurate de agențiile de plăți cu privire la toate cererile, cu scopul de a verifica eligibilitatea acestora și de a detecta eventualele neregularități.
Control la fața locului: verificare efectuată de inspectorii agenției de plăți cu privire la legalitatea și regula¬ritatea operațiunilor; aceasta implică o vizită la solicitanți (de exemplu, inspecții la exploatația agricolă pentru a măsura parcelele declarate și pentru a evalua eligibilitatea acestora).
Agențiile de plăți efectuează controale administrative ale cererilor de ajutor pentru a verifica eligibilitatea acestora şi desfășoară controale la fața locului în rândul unui eșantion de solicitanți. Erorile detectate în cadrul acestor controale determină aplicarea unor reduceri ale cuantumului ajutorului solicitat de beneficiari.
Auditul CCE s-a ocupat de nouă agenţii naţionale din opt ţări UE: Bulgaria (SFA), Republica Cehă (SAIF), Grecia (OPEKEPE), Spania (Castilia La Aceste nouă agenții de plăți au gestionat 28 % din ajutorul direct acordat în cadrul FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și 41 % din cheltuielile aferente FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) în 2011.
Raportul CCE cuprinde date referitoare la situaţiile înregistrate în 2010, 2011 şi 2012. Pentru 2012, România este singurul stat membru în cazul căruia evaluarea este “ineficace”, spre deosebire de anii anteriori, când au mai existat state cu acest calificativ, însă nu la ambele capitole.
Pentru comparaţie, Bulgaria a fost evaluată “parţial eficace” la ambele capitole.
Nereguli constate în România
- Raportul CCE a identificat mai multe dificenţe legate de plăţile din agricultură, în cele 414 de dosare verificate, printre care:
- Clasificare greşită a beneficiarilor în baza de date – supradeclarări de peste 20% au fost tratate ca supradeclarări între 3 şi 20%, iar beneficiarii cu supradeclarări de peste 20%, care ar fi trebuit excluşi de la plată, au fost înregistraţi în baza de date cu plăţi primite (FEGA – IACS).
- Sumele aferente reducerilor şi sancţiunilor sunt incorecte în baza de date (FEADR – IACS).
- Controale ineficace cu privire la condiţiile de eligibilitate şi la angajamente (de exemplu, includerea de TVA neeligibil, finanţare dublă).
- Lipsa unui sistem adecvat de evaluare a caracterului rezonabil al cheltuielilor propuse în cererea de sprijin.
- Calcule şi plăţi incorecte (de exemplu, neaplicarea reducerii) sau deficienţe în ceea ce priveşte recuperările.
- Deficienţe în verificarea procedurilor de achiziţii publice.
- În România, auditorii Curții au observat că un număr semnificativ de decizii de plată utilizate pentru compilarea rapoartelor statistice au fost modificate ulterior. În consecință, raportul trimis Comisiei cu privire la populațiile FEADR – IACS și FEADR – non IACS acoperea numai 55,4 % și, respectiv, 73,4 % din totalul reducerilor și al sancțiunilor definitive aplicate.
- Rezultatele controalelor la fața locului nu erau înregistrate întotdeauna cu exactitate în bazele de date (Italia, România și Regatul Unit)
- Din bazele de date reieșea că anumiți solicitanți sau anumite sume au făcut obiectul controalelor la fața locului, deși acest lucru nu era adevărat, sau nu erau îndeplinite toate cerințele legate de controalele la fața locului (FEADR pentru Grecia, Spania, Polonia și România)
- Normele cu privire la separarea perioadelor utilizate pentru compilarea rapoartelor nu erau documentate; din această cauză, agențiile de plăți aplicau abordări inconsecvente, care au afectat exhaustivitatea și exactitatea datelor raportate (Grecia, Italia și România)
- În România, plățile în avans efectuate pentru măsurile FEADR care nu sunt legate de suprafață au fost raportate greșit în coloana „Valoarea plăților controlate la fața locului pentru anul 2010”, ceea ce a condus la o supraestimare a sumei respective cu 84 %. Alături de alte erori constatate, aceasta a condus la o subestimare globală a ratei de eroare cu 16 % (rata de eroare raportată a fost de 2,44 %, deși ar fi trebuit să fie de 2,88 %).
- În România, datele subiacente care erau utilizate pentru compilarea rapoartelor conținând rezultatele controalelor efectuate pentru populațiile FEADR IACS și non IACS au fost modificate ulterior, ceea ce a antrenat raportarea unor reduceri mai mici către Comisie. Pe baza informațiilor furnizate ulterior Curții de către autoritățile române, Curtea a putut evalua impactul erorilor de compilare detectate doar pentru populația FEADR non IACS, pentru care rata de eroare a crescut de la 2,44 % la 2,88%.
FEADR – IACS – măsurile finanțate din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală care sunt gestionate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control (de exemplu: măsurile legate de suprafață sau de animale, cum ar fi plățile de agromediu).
FEADR non-IACS: măsurile finanțate din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală care nu sunt gestionate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control (de exemplu: toate măsurile care sunt bazate pe proiecte și care nu sunt legate de suprafață, cum ar fi modernizarea exploatațiilor agricole).
FEGA-IACS: măsurile finanțate din Fondul european de garantare agricolă care sunt gestionate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control (de exemplu: SPU sau SAPS).
Exemplu de încălcare a normelor privind achiziţiile publice
Raportul cuprinde şi exemple de nereguli depistate în anii trecuţi în ceea ce priveşte fondurile europene. România apare cu o referire legată de o licitaţie organizată de o administraţie locală: “beneficiarul (o municipalitate rurală) a solicitat sprijin pentru un proiect de investiții care includea o rețea de alimentare cu apă potabilă, un sistem de canalizare, modernizarea drumurilor locale și o clădire des¬tinată comunității. Șapte ofertanți au depus oferte, cinci dintre acestea fiind respinse de beneficiar întrucât nu îndeplineau cerințele. Curtea a constatat că ofertantul câștigător nu îndeplinea două cerințe stabilite în cadrul procedurii și că, în plus, alte oferte fuseseră excluse tocmai pentru că nu îndeplineau aceste cerințe. Agenția de plăți ar fi trebuit deci să constate că respectivele cheltuieli erau neeligibile”, se spune în raportul special al CCE. Cazuri similare de încălcare a normelor în materie de achiziții publice au mai fost depistate în Spania (Andaluzia), Franța, Lituania, Polonia și Slovenia.
