Uniunea Europeană a risipit fonduri structurale pe construcţia de noi aeroporturi, se arată într-un raport al Curţii Europene de audit dat marţi publicităţii. Spania şi Grecia au cheltuit milioane de euro pe aeroporturi fantomă, care nu sunt folosite.
Datele analizate de auditorii europeni sunt pentru fonduri cheltuite în perioada 2000 – 2013, iar ele arată că cea mai mare risipă s-a făcut în Spania, care a investit un sfert din 4,5 miliarde de euro alocate doar pentru acest gen de infrastructură. Auditorii au analizat investiţii de 666 de milkioane de euro în 20 de aeroporturi din Spania, Italia, Grecia, Estonia şi Polonia.
Investiţiile în doar jumătate dintre ele sunt justificate, întrucât restul nu sunt folosite la potenţialul maxim, iar 38 de milioane de euro au finanţat infastructură care acum nu este folosită deloc.
Doar jumătate dintre aeroporturile analizate au avut creşteri de pasageri în urma investiţiei, iar 7 din 20 nu se susţin financiar independent şi au probleme în a rămâne operaţionale fără finanţare publică.
Trafic supraestimat
Problema este că prognozele privind traficul pe aceste aeropoorturi a fost mult supraestimat. În Cordoba, de pildă, în 2013 aeroportul a fost folosit de mai puţin de 7000 de călători, deşi estimarea fusese că vor fi 179.000 anual.
Costurile operaţionale ale aeroportului din Kastori, Grecia, pentru menţinerea sa deschisă se ridică în perioada 2005-2012 la 1,7 milioane de euro, în timp ce veniturile generate au fost de 176.000 de euro în aceeaşi perioadă. În plus, noua pistă a cărei construcţie a costat 16,5 milioane de euro nu a fost folosită niciodată.
Polonia şi Estonia, poveşti de succes
Spre deosebire de aeroporturile din Grecia şi Spania, cele din Polonia şi Estonia fac toţi banii, arată auditorii europeni. Este cazul aeroporturilor din Gdansk şi Rzeszow, în Polonia,şi ale celor din Tallinn şi Tartu, în Estonia.
Construirea „aeroporturilor-fantomă” din fonduri europene în deceniul trecut, mai ales în Spania, a pus într-o situaţie dificilă UE. Comisia Europeană a modificat regulile privind ajutorul de stat pentru investiţii în aeroporturi, din dorinţa de a le face pe autorităţile naţionale şi locale să demonstreze o reală nevoie a unui astfel de proiet. În plus, a investigat dacă anumite ajutoare de stat acordate aeroporturilor nu au fost acordate companiilor low cost, sub formă de subvenţii pentru taxele de aaeroport.
Majoritatea autorităţilor locale au argumentat nevoia unor astfel de investiţii în aeroporturi regionale prin ajutorul acordat economiilor locale. Însă auditorii au ajuns la concluzia că în majoritatea aeroporturilor nu au existat îmbunătăţiri ale serviciilor oferite clienţilor sau beneficii socieo-economice pentru regiune, precum crearea de noi locuri de muncă.
Auditorii recunosc însă că este nevoie de construirea de noi aeroporturi în europa. „Traficul aerian se va dubla până în 2030”, a spus românul George Pufan, care a condus echipa de rexperţi ce a relizat raportul.
„Dacă Europa vrea să facă faţă acestei cereri crescute, atunci atât comisia, cât şi statele membre trebuie să îmbunătăţească modul în care investesc în aeroporturi prin finanţarea acelora care sunt profitabile şi unde chiar există o nevoie reală de investiţii”, a mai spus membrul Curţii de Audit.
Urmărește-ne pe Google News
