Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi o hotărâre prin care constată că România a încălcat dreptul UE prin neluarea măsurilor necesare pentru prevenirea poluării cu praf de pe suprafaţa iazului Boşneag-extindere. Deocamdată nu se aplică amenzi, iar Ministerul Economiei anunță că se poartă un dialog cu reprezentanții Comisiei Europeană pentru a nu se ajunge la sancțiuni financiare.
Comisia a chemat în instanță România în octombrie 2014 din cauza acestui iaz care poluează nu doar zona respectivă, din apropierea orașului Moldova Nouă, în sud-vestul țării, ci și Serbia, aflată în vecinătatea fostei exploatări miniere.
Acuzațiile Comisiei:
- România nu se conformează dispozițiilor art. 4 și art. 13 alin. (2) din Directiva 2006/21/CE, deoarece nu a aluat măsurile necesare pentru a evita antrenarea particulelor de praf de pe suprafața iazului de decantare Boșneag – extindere care afectează sănătatea umană și mediul
- Comisia consideră România trebuie să asigure protecția sănătății umane și a mediului de orice efecte negative chiar dacă beneficiază de un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește măsurile concrete ce trebuie adoptate, dacă sunt respectate cerințele definite de art. 4 din Directivă.
- Comisia consideră că art. 13 alin. (2) din Directivă impune o obligație specifică autorităților competente și anume să se asigure că operatorii iau măsurile adecvate pentru prevenirea sau reducerea prafului.
- Comisia se întemeiază în acest caz pe rapoarte ale autorităților române competente în domeniul protecției mediului, informații din presă dar și pe răspunsurile furnizate de România în procedura precontencioasă, pe baza cărora susține că în zona Moldova Nouă există o poluare semnificativă cu praf care provine din iazul de decantare Boșneag – extindere, care se produce în special în perioadele cu intensificări ale vântului, care are efecte nocive asupra sănătății locuitorilor și mediului.
- De asemenea, Comisia consideră că România nu poate invoca situații pur interne, precum privatizarea Moldomin și preluarea în viitor a obligațiilor de mediu de un cumpărător, pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor care decurg din directivă.
Cazul datează din 2012, când Comisia a sesizat pentru prima oară autoritățile române în legătură cu acest subiect, dar Guvernul Ponta a răspuns în 2014 și 2015 susținând că directivaa este inaplicabilă în ceea ce privește iazul Boșneag – extindere, întrucât acestea nu sunt instalații de gestionare a deșeurilor autorizate.
Anul trecut, în septembrie, Guvernul Ponta a dat o ordonanță de urgență în care se prevedea că pot fi alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului:
- pentru ca Ministerul Afacerilor Interne să poată constitui stocuri rezervă de stat de octoxid de uraniu
- pentru ca Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului să poată finanța cheltuielile necesare realizării măsurilor privind reducerea poluării generate de iazul de decantare Boşneag – extindere, situaţie ce face obiectul acţiunii Comisiei Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Însă, până la sfârșitul anului 2015 nu s-a emis o Hotărâre de guvern cu privire la măsurile respective și a expirat perioada în care o astfel de hotărâre putea să fie emisă, fiindcă s-a intrat într-un nou exercițiu bugetar.
Anul acesta, Guvernul Dacian Cioloș a pregătit cadrul legal pentru a rezolva problema iazului Bușneag- extindere, dar OUG nu a fost încă aprobat.
Proiectul de OUG prevede investirea a 1,657 milioane de euro pentru punerea în practică a unei soluții recomandate de Comisia Europeană încă de acum un an de zile: umectarea suprafeței iazului Boșneag-extindere utilizând apă din Dunăre.
Termenul realizării acestei investiții este de 14 luni.
Activitatea de la Moldomin a fost sistată în decembrie 2006, dar iazul Boșneag nu a fost închis, pentru că autoritățile au sperat că exploatarea se va redeschide.
S-au montat niște conducte pe suprafața iazului, prin care haldele de steril sunt umectate în perioadele uscate și când bate Coșava. Ele acoperă însă doar 20 – 30% din suprafața totală a iazului, de 102,5 ha.
Soluția acceptată de CE este montarea de conducte pe întreaga surafață, astfel încât vântul să nu mai transporte pulberea și să pună în pericol sănătatea locuitorilor, să polueze Dunărea și pe vecinii din sud.
Moldomin a intrat în faliment în 2010, din cauza datoriilor acumulate, iar toate încercările ulterioare de privatizare au eșuat. Mai mult, una dintre ele s-a soldat cu dosar penal, doi foști directori ai societăților Moldomin și Ipromin (Iacob Chișărău și Sorin Berchimiș) fiind trimiți în jduecată, în 2014, pentru că le-au permis reprezentanților firmei elvețiene Mineco AG să studieze și să fotocopieze date geologice clasificate legate de o mină aparținând de Moldova Nouă.
Moldomin deține rezerve de 200 de milioane de tone de cupu în zăcământul de la Moldova Nouă, reprezentând circa 30% din rezervele totale de cupru ale României.
Urmărește-ne pe Google News
