Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat joi că instituția îl ca da în judecată pe jurnalistul Liviu Avram pentru că i-a făcut ticăloși pe magistrații acesteia într-un editorial.
„Curtea Constituţională îl va da în judecată pe Liviu Avram pentru că a jignit instituţia. Foarte repede. Noi nu o să facem o plângere penală împotriva sa, nu dorim să intre la închisoare. O să îi cerem o reparaţie morală pentru instituţie. Totuşi suntem acolo oameni cu multă experienţă de viaţă, cu multă şcoală, cu mulţi ani de muncă. Nu cred că este cazul să ne facă ticăloşi„, a spus Augustin Zegrean, citat de Mediafax.
Mai precis, jurnalistul va fi dat în judecată din cauza titlului unuia dintre editorialele acestuia: „Judecătorii Curţii Constituţionale au fost, totuşi, nişte ticăloşi”.
Liviu Avram a reacționat pe Facebook, unde a explicat:
„Mă impresionează reacţia domnului Zegrean, ca instituţie, asta înseamnă că ceea ce am scris acolo nu au fost simple fabulaţii, care în general nu atrag reacţii.
Voi fi bucuros să explic detaliat în faţa unei instanţe motivele pentru care am folosit acel cuvânt, întrucât un text jurnalistic nu a putut conţine prea multe detalii de natură juridică.
Cunosc şi jurisprudenţa CEDO în materia insultei şi calomniei, inclusiv cele care vizează magistraţi, aşa că nu abordez acest proces, dacă va fi vreunul, cu mari emoţii”.
Liviu Avram a pierdut de două ori la CCR, în cazul unor excepţii de neconstituţionalitate privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.
Pentru a putea contesta constituționalitatea organizării localelor într-un singur tur de scrutin, el a apelat la artificiul candidaturii pentru Pirmăria Municipiului București.
Pledoaria lui Liviu Avram în fața magistraților CCR:
“Aşa cum este legea acum aceasta permite alegerea primarului în două tururi atâta doar că al doilea tur nu se organizează decât în caz de balotaj, la două săptămâni de la primul tur. Ceea ce contest eu, de fapt, şi sper că asta se înţelege din documentaţie, este majoritatea cu care se alege primarul, în speţă majoritatea relativă care determină apoi aproape automat şi numărul de tururi. Şi ceea ce vă cer să decideţi este în ce măsură primarul astfel ales este organ reprezentativ, în sensul cerut de articolul 2 din Constituţie, câtă vreme dacă nu obţine măcar 50% plus unu din voturile exprimate, majoritatea se află de fapt în partea cealaltă, la cei care nu l-au votat”, a declarat jurnalistul Liviu Avram, făcând trimitere la art.101 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.- Obiectul procesului este “conceptul de reprezentativitatea intrinsecă a unui primar ales şi care derivă direct din majoritatea stabilită de lege pentru atribuirea unui mandat”.
- Nimeni nu contestă dreptul Parlamentului de a face legi, “dar acest drept nu poate fi exercitat oricum de către Parlament”, ci într-un cadru constituţional.
- “Dumneavoastră sunteţi chemaţi acum să constataţi o stare de neconstituţionalitate creată în 2011 când s-a înregistrat pentru prima data soluţia alegerii primarilor într-un singur tur şi s-a perpetuat până astăzi pentru că (…) cei care puteau să facă (să corecteze lege-n.r.) nu au făcut-o”.
- “Câţiva membri ai Parlamentului au exprimat public argumente care ţin de oportunitatea unei eventuale admiteri a excepţiei, de bulversarea pe care ar produce-o în societate, ba chiar şi de constituţionalitatea ei. S-a spus că o admitere a excepţie ar însemna o schimbare a jurisprudenţei Curţii, fals. Curtea nu are nicio jurisprundenţă în această materie câtă vreme este pentru prima dată când această soluţie de alegere a primarilor este adusă în faţa dumneavoastră”.
- În ceea ce priveşte recomandarea Comisiei de la Veneţia de a nu schimba legislaţia electorală în anul dinaintea alegerilor, Liviu Avram a explicat că membrii comisiei se referă la acele modificări care afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, or, admiterea excepţiei de necosntituţionalitate a articolului 101 ar însemna o lărgire a acestor drepturi.
