Curtea Constituțională din Germania a respins marți contestațiile privind programul de tranzacții monetare definitive al Băncii Centrale Europene (BCE).
Comisia Europeană a emis imediat un comunicat în care ia notă de decizia instanței germane și salută faptul că se confirmă faptul că BCE acționează în limitele mandatului său.
Aceste contestații au fost făcute de un grup de academicieni și oameni de afaceri din Germania care încearcă să limiteze deciziile băncii centrale europene.
Președintele Bundesbank, Jens Weidmann, membru al Consiliului Guverntorilor BCE, a declarat, în martie, presei germane, că recentele atacuri la adresa instituției ar putea fi rezultatul faptului că o serie de măsuri adoptate de BCE au estompat granița dintre politicile fiscale și cele monetare.
”Vehemența dezbaterilor poate fi o consecință a acțiunilor în urma cărora anumite riscuri legate de răspunderea guvernamentală au fost redistribuite cu ajutorul bilanțurilor băncilor centrale”, a declarat atunci Jens Weidmann .
Politica dobânzilor joase impuse de instituția condusă de Mario Draghi a făcut și obiectul criticilor ministrului de Finanțe Wolfgang Schaeuble, care a atribuit acesteia o parte din vina ascensiunii partidului de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Ministrul Schaeuble susținea că băncile centrale ar trebui să găsească individual soluții pentru creșterea graduală a ratelor dobânzii, care se află acum la un minim istoric.
Președintele Bundesbank a mai avertizat că BCE trebuie să fie în viitor foarte atentă.”Cred în continuare că achiziția de bonduri guvernamentale din Zona Euro este problematică din cauză că astfel băncile centrale devin cei mai importanți creditori ai statelor lor”, spune Jens Weidmann.
El afirmă că dobânzile mici au fost un obstacol în calea băncilor în realizarea profiturilor, chiar dacă scopul politicii monetare nu este acela de a asigura profituri adecvate pentru bănci, însă a avertizat că aceste profituri mici ar putea genera riscuri de stabilitate financiară care să afecteze inclusiv eficiența politicilor monetare și stabilitatea prețurilor. ”Acesta este motivul pentru care nu putem ignora problema”, spune Weidmann.
Recursul la Curtea Constituțională se poartă la Berlin
În momentele în care au avut îndoieli legate de politicile europene comune, sau în momentul în care trebuiau să justifice în plan intern anumite acțiuni la nivel european care implicau contribuții financiare importante, politicienii din Germania au apelat la judecata Curții Constituționale.
Cele mai importante exemple:
- În 2013, Curtea Constituțională din Germania a examinat mecanismul de salvare pentru zona euro, dar și planul anticriză al Băncii Central Europene, pe fondul acuzațiilor că programul de achiziții de obligațiuni al BCE este o schemă ilegală pentru a finanța statele din zona euro. instanța de la Karlsruhe nu putea cere BCE să oprească programul de cumpărare de active, însă putea decide să conteste anumite părți ale programului, cum este caracterul său “nelimitat”.
- În 2012, Curtea Constituţională germană a analizat obiecţiile aduse noului Mecanism European de Stabilitate (ESM), fondul permanent de ajutorare al UE, parlamentarii germani sperând că vor putea bloca introducerea acestui mecanism. Asociaţia germană a afacerilor de familie a susţinut, de asemenea, că noul fond ameninţă dreptul de proprietate al tuturor cetăţenilor germani, apărat prin constituţie, acordând Bruxelles-ului puterea de a le cheltui banii aşa cum crede de cuviinţă. Decizia curții a fost însă favorabilă Bruxelles.
- În 2011, Curtea Constituţională de la Karlsruhe a validat participarea Germaniei la ajutorul financiar acordat Greciei în 2010, instanţa germană cerând însă şi un rol sporit al Parlamentului în luarea unor astfel de angajamente. Judecătorii constituţionali germani au precizat că puterea bugetară trebuie să rămână în mâinile legislativului şi că acesta ar trebui să îşi dea acordul pentru orice măsură de ajutor de mare importanţă asumată de Germania, care are cele mai mari contribuţii la planurile de salvare europene.
