Curtea Constituțională a decis: Pensiile speciale ale aleșilor locali sunt neconstituționale

Legea care suplimenta pensiile aleșilor locali, primari și președinți de consilii județene, nu este constituțională, au decis în unanimitate cei nouă magistrați ai CCR.

Vom reveni cu amănunte de la Curtea Constituțională privind argumentele respingerii.

Potrivit actului normativ, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar fi putut primi, pe lângă pensii acordate pe principul contribuției, și o indemnizație specială cuprinsă între  1.500 și 6.500 de lei.

Legea a fost adoptată de Senat (cameră decizională) pe data de 21 decembrie 2015.

Potrivit procedurilor, legea se va întoarce la Parlament pentru ca legislativul să facă, în 45 de zile, modificările necesare încadrării reglementării în parametrii constituționali.

Argumente ale CCR:

• nu este clar ce reprezintă sumele stabilite în lege – indemnizaţie, salariu, o pensie în adevăratul sens al cuvântului sau un cadou.
• legea instituie inegalităţi chiar între persoane care ocupă aceeaşi poziţie
• parlamentarii nu au prevăzut sursa de finanţare pentru acest beneficiu

Ce prevede legea

• Indemnizația suplimentează pensia primită pe baza contribuțiilor
• primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare eşalonate au dreptul la încetarea mandatului la indemnizaţie pentru limită de vârstă dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat
• indemnizația poate fi primită dacă beneficiarii au avut cel puțin un mandat complet
• printr-un amendament de ultimă oră s-a introdus următoarea interdicție: indemnizația nu se cumulează cu cea primită pentru alte ocupații care beneficiază de astfel de pensii suplimentare (pensia de parlamentar sau de militar). Beneficiarul trebuie să opteze pentru una dintre ele
• indemnizația nu se acordă celor condamnați definitiv pentru câteva fapte de corupție (dare și luate de mită, trafic de influență)

Un proiect copy-paste: O compilare a plăților speciale către alte categorii de salariați speciali

Proiectul pentru indemnizațiile aleșilor locali este copiat neglijent după   cele prin care s-au elaborat indemnizațiile pentru parlamentari și militari, potrivit Consiliului Legislativ.

În avizul negativ dat, Consiliul legislativ a constatat mai multe probleme grave ale proiectului, iar unele dintre acestea indică posibilitatea ca inițiatorii să fi copiat pur și simplu din textul proiectului prin care s-au introdus pensiile speciale pentru parlamentari:

• La articolul II se face vorbire despre completarea adusă Legii 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, cu toate că titlul prezentului proiect, precum și dispozițiile de completare vizează alt act normativ, resepectiv Legea privind statutul aleșilor locali.
• Norma propusă la actualul art.IV nu este în concordanță cu obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative, care vizează statutul aleșilor locali, nu al deputaților și senatorilor.
• La textul propus pentru art. 32 alin. 1, trimiterea la anexa nr. 6 din Legea nr.263/2010 este greșită, întrucât această anexă cuprinde vârstele standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare în specialitate pentru cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiști
• La actualul art.2, trimiterea la Titlul V, Capitolul I din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, este de asemenea greșită, întrucât acesta reglementează regimul răspunderii penale a minorului.

2015 – Anul în care s-a revenit la pensiile speciale

Parlamentarii au reintrodus anul acesta pensiile speciale, ce au fost eliminate în 2010 de Guvernul Emil Boc, dar folosindu-se de un artificiu, pentru a nu modifica total legea pensiilor – au introdus indemnizații suplimentare acordate în momentul retragerii din activitate:

În aprilie au fost reintroduse pensiile speciale militare

În decembrie s-au revotat pensiile speciale ale parlamentarilor

În parlament există și un proiect pentru revenirea la pensiile speciale ale inspectorilor de conturi

Crește deficitul pensiilor

Aceste indemnizații, ce vor fi primite de toți primarii, președinții de consilii județene etc. ieșiți la pensie (nu contează momentul pensionării, întrucât ar fi discriminare), vor pune o nouă presune asupra bugetului.

Subvenţia acordată în 2016 de la bugetul de stat pentru fondul de pensii este de 14,449 de miliarde de lei (adică peste 3,2 miliarde euro).

Acestora li se adaugă încă peste un miliard reprezentând pensiile pentru militari, polițiști și gardieni, care din acest an, potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, intră în bugetele ministerelor), bani care sunt acordați prin bugetele ministerelor respective, nu prin legea bugetului asigurărilor sociale.

Legea ar fi produs un deficit bugetar de aproape 400 de milioane de lei, potrivit unui document trimis de guvern către CCR: “În forma adoptată, există cel puțin 16.300 de potențiali beneficiari ai legii. Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. (…) Deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, și tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat”, arată Guvernul în sesizarea adresată CCR.