Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Cum stăm faţă de Zona Euro. Diferenţele dintre indicatorii economici

de Marin Pana , 23.7.2019

România şi-a anunţat intenţia de a adera la Zona Euro în anul 2024.

Adoptarea monedei unice europene nu este opţională ci inclusă în tratatul de aderare la Uniune, noi fiind acum într-o perioadă de derogare până când vom îndeplini condiţiile necesare pentru a trece de la leu la euro de o manieră sustenabilă, care să nu perturbe economia.

Pe acest drum către Zona Euro, România reuşise în urmă cu patru ani să îndeplinească toate cele cinci criterii nominale cerute prin Tratatul de la Maastricht:

datoria publică sub 60% din PIB, inflaţia cu mai puţin de 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante  trei state membre, deficitul bugetar sub 3% din PIB, rata dobânzilor pe termen lung în scopuri de convergenţă cu mai puţin de 2 puncte procentuale sub media celor trei state cu cea mai bună stabilitate a preţurilor şi stabilitatea cursului de schimb.

Între timp, am ajuns să mai îndeplinim cam  jumătate dintre criterii. Am pierdut pe drum atât inflaţia anuală (şi va trebui să facem un efort semnificativ pentru a o aduce înapoi spre ţinta de 2,5%, care ne-ar permite cu aproximaţie încadrarea în criteriu) cât şi rata dobânzilor pe termen lung, unde va trebui să obţinem o ajustare similară, undeva spre două procente).

Cât despre deficitul bugetar, aflat pentru al treilea an sub semnul întrebării în privinţa păstrării limitei de 3% ( 2,84% rezultat atât pentru 2017 cât şi pentru 2018), situaţia execuţiei bugetare după primele cinci luni din 2019 ( -1,43% din PIB estimat, dacă va fi şi realizat, deoarece suntem încă sub nivelul prognozat) nu arată încurajator, mai ales că de la 1 septembrie sunt prevăzute noi creşteri importante de beneficii sociale (+15% la pensii şi +10% la venitul minim garantat).

Moştenire importantă din perioada socialistă, pe care am compromis-o parţial, după isprăvile creşterilor nesustenabile de salarii şi pensii din 2008, am păstrat încadrarea în limita de 60% la datoria publică. Iar cursul de schimb se prezintă încă ( foarte) bine ca evoluţie, dacă facem trimitere la deficitele externe, de 7,5% din PIB pe mărfuri şi de 4,5% din PIB pe contul curent.

În context, hai să vedem unde ne situăm la zi faţă de Zona Euro cu câţiva indicatori economici importanţi, potrivit datelor oficiale ale Eurostat, preluate de pe site-ul naţional INS:

Dincolo de indicatorii care ne prezintă cu bune (mai puţine) şi cu rele (de două ori mai multe în selecţia făcută), se poate trage concluzia evidentă că nu prea suntem „din acelaşi film”, pentru că diferă semnificativ prea mulţi indicatori economici, fie ei stabiliţi la Maastricht fie nu. Asta independent de pragul de minim 70% necesar ca PIB/locuitor faţă de media Eurozonei.

Până să ne prezentăm la poarta Zonei Euro, va trebui să găsim o cale de a aduce valori-cheie, care sintetizează nu doar evoluţia economiei dar şi aderarea la un set de valori în materie de gestiune economică, mai aproape de Europa. Inclusiv printr-o abordare mai responsabilă pe termen lung pentru bugetul public.

Vestea proastă este că avem de lucru la mai multe capitole din echilibrele macroeconomice şi că măsurile nu au cum să fie populare. Vestea bună este că soluţia tehnic simplă, care rezolvă în timp util ( să sperăm) majoritatea problemelor, ar fi ajustarea consumului intern la posibilităţile reale, date de creşterea economică şi reorientarea avansului PIB către export, pentru a reduce deficitele externe.

Cert este că nu putem continua să mergem spre un grup de state cu monedă unică cu o şansă reală de a fi acceptaţi acolo având o abordare net diferită. Mai întâi, să refacem indicatorii Maastricht pe care i-am pierdut ( culmea) după ieşirea din criză, fără de care nici nu are rost să batem la uşa Zonei Euro.

Iar apoi să trecem serios la reforme prin care să convergem cu practica ţărilor dezvoltate la modul real, centrate pe aducerea bugetului public mai aproape de dimensiunile occidentale şi de investiţiile publice absolut necesare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.7.2019

Un raspuns

  1. ioan rus
    6.8.2019, 2:55 pm

    Social democratii nu pot fi crezuti ca au interesul/priceperea de a intra in zona EURO, a se vedea realizarile lor din ultimul timp (echipa psd-alde).
    O preluare a conducerii romaniei de USR si + pare singura sansa posibila.
    Iohanis nu pare persoana capabila sa ajute viitoarele guverne in acest sens (bazat pe ceea ce a facut pana acum).
    Probabil tot USR si + trebuie sa vina si cu un presedinte.
    Se cer regandiri si restructurari mari in viitorul cat mai apropiat in vederea indepliniri acestui deziderat.
    Trebuie un govern decent ca si compozitie, structura si marime.
    Trebuie reduse mult cheltuielile administrative si operationale ale statului.

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult