Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Cum stăm faţă de Zona Euro. Diferenţele dintre indicatorii economici

de Marin Pana , 23.7.2019

România şi-a anunţat intenţia de a adera la Zona Euro în anul 2024.

Adoptarea monedei unice europene nu este opţională ci inclusă în tratatul de aderare la Uniune, noi fiind acum într-o perioadă de derogare până când vom îndeplini condiţiile necesare pentru a trece de la leu la euro de o manieră sustenabilă, care să nu perturbe economia.

Pe acest drum către Zona Euro, România reuşise în urmă cu patru ani să îndeplinească toate cele cinci criterii nominale cerute prin Tratatul de la Maastricht:

datoria publică sub 60% din PIB, inflaţia cu mai puţin de 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante  trei state membre, deficitul bugetar sub 3% din PIB, rata dobânzilor pe termen lung în scopuri de convergenţă cu mai puţin de 2 puncte procentuale sub media celor trei state cu cea mai bună stabilitate a preţurilor şi stabilitatea cursului de schimb.

Între timp, am ajuns să mai îndeplinim cam  jumătate dintre criterii. Am pierdut pe drum atât inflaţia anuală (şi va trebui să facem un efort semnificativ pentru a o aduce înapoi spre ţinta de 2,5%, care ne-ar permite cu aproximaţie încadrarea în criteriu) cât şi rata dobânzilor pe termen lung, unde va trebui să obţinem o ajustare similară, undeva spre două procente).

Cât despre deficitul bugetar, aflat pentru al treilea an sub semnul întrebării în privinţa păstrării limitei de 3% ( 2,84% rezultat atât pentru 2017 cât şi pentru 2018), situaţia execuţiei bugetare după primele cinci luni din 2019 ( -1,43% din PIB estimat, dacă va fi şi realizat, deoarece suntem încă sub nivelul prognozat) nu arată încurajator, mai ales că de la 1 septembrie sunt prevăzute noi creşteri importante de beneficii sociale (+15% la pensii şi +10% la venitul minim garantat).

Moştenire importantă din perioada socialistă, pe care am compromis-o parţial, după isprăvile creşterilor nesustenabile de salarii şi pensii din 2008, am păstrat încadrarea în limita de 60% la datoria publică. Iar cursul de schimb se prezintă încă ( foarte) bine ca evoluţie, dacă facem trimitere la deficitele externe, de 7,5% din PIB pe mărfuri şi de 4,5% din PIB pe contul curent.

În context, hai să vedem unde ne situăm la zi faţă de Zona Euro cu câţiva indicatori economici importanţi, potrivit datelor oficiale ale Eurostat, preluate de pe site-ul naţional INS:

Dincolo de indicatorii care ne prezintă cu bune (mai puţine) şi cu rele (de două ori mai multe în selecţia făcută), se poate trage concluzia evidentă că nu prea suntem „din acelaşi film”, pentru că diferă semnificativ prea mulţi indicatori economici, fie ei stabiliţi la Maastricht fie nu. Asta independent de pragul de minim 70% necesar ca PIB/locuitor faţă de media Eurozonei.

Până să ne prezentăm la poarta Zonei Euro, va trebui să găsim o cale de a aduce valori-cheie, care sintetizează nu doar evoluţia economiei dar şi aderarea la un set de valori în materie de gestiune economică, mai aproape de Europa. Inclusiv printr-o abordare mai responsabilă pe termen lung pentru bugetul public.

Vestea proastă este că avem de lucru la mai multe capitole din echilibrele macroeconomice şi că măsurile nu au cum să fie populare. Vestea bună este că soluţia tehnic simplă, care rezolvă în timp util ( să sperăm) majoritatea problemelor, ar fi ajustarea consumului intern la posibilităţile reale, date de creşterea economică şi reorientarea avansului PIB către export, pentru a reduce deficitele externe.

Cert este că nu putem continua să mergem spre un grup de state cu monedă unică cu o şansă reală de a fi acceptaţi acolo având o abordare net diferită. Mai întâi, să refacem indicatorii Maastricht pe care i-am pierdut ( culmea) după ieşirea din criză, fără de care nici nu are rost să batem la uşa Zonei Euro.

Iar apoi să trecem serios la reforme prin care să convergem cu practica ţărilor dezvoltate la modul real, centrate pe aducerea bugetului public mai aproape de dimensiunile occidentale şi de investiţiile publice absolut necesare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.7.2019

Un raspuns

  1. ioan rus
    6.8.2019, 2:55 pm

    Social democratii nu pot fi crezuti ca au interesul/priceperea de a intra in zona EURO, a se vedea realizarile lor din ultimul timp (echipa psd-alde).
    O preluare a conducerii romaniei de USR si + pare singura sansa posibila.
    Iohanis nu pare persoana capabila sa ajute viitoarele guverne in acest sens (bazat pe ceea ce a facut pana acum).
    Probabil tot USR si + trebuie sa vina si cu un presedinte.
    Se cer regandiri si restructurari mari in viitorul cat mai apropiat in vederea indepliniri acestui deziderat.
    Trebuie un govern decent ca si compozitie, structura si marime.
    Trebuie reduse mult cheltuielile administrative si operationale ale statului.

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult