La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Cum stăm faţă de Zona Euro. Diferenţele dintre indicatorii economici

de Marin Pana , 23.7.2019

România şi-a anunţat intenţia de a adera la Zona Euro în anul 2024.

Adoptarea monedei unice europene nu este opţională ci inclusă în tratatul de aderare la Uniune, noi fiind acum într-o perioadă de derogare până când vom îndeplini condiţiile necesare pentru a trece de la leu la euro de o manieră sustenabilă, care să nu perturbe economia.

Pe acest drum către Zona Euro, România reuşise în urmă cu patru ani să îndeplinească toate cele cinci criterii nominale cerute prin Tratatul de la Maastricht:

datoria publică sub 60% din PIB, inflaţia cu mai puţin de 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante  trei state membre, deficitul bugetar sub 3% din PIB, rata dobânzilor pe termen lung în scopuri de convergenţă cu mai puţin de 2 puncte procentuale sub media celor trei state cu cea mai bună stabilitate a preţurilor şi stabilitatea cursului de schimb.

Între timp, am ajuns să mai îndeplinim cam  jumătate dintre criterii. Am pierdut pe drum atât inflaţia anuală (şi va trebui să facem un efort semnificativ pentru a o aduce înapoi spre ţinta de 2,5%, care ne-ar permite cu aproximaţie încadrarea în criteriu) cât şi rata dobânzilor pe termen lung, unde va trebui să obţinem o ajustare similară, undeva spre două procente).

Cât despre deficitul bugetar, aflat pentru al treilea an sub semnul întrebării în privinţa păstrării limitei de 3% ( 2,84% rezultat atât pentru 2017 cât şi pentru 2018), situaţia execuţiei bugetare după primele cinci luni din 2019 ( -1,43% din PIB estimat, dacă va fi şi realizat, deoarece suntem încă sub nivelul prognozat) nu arată încurajator, mai ales că de la 1 septembrie sunt prevăzute noi creşteri importante de beneficii sociale (+15% la pensii şi +10% la venitul minim garantat).

Moştenire importantă din perioada socialistă, pe care am compromis-o parţial, după isprăvile creşterilor nesustenabile de salarii şi pensii din 2008, am păstrat încadrarea în limita de 60% la datoria publică. Iar cursul de schimb se prezintă încă ( foarte) bine ca evoluţie, dacă facem trimitere la deficitele externe, de 7,5% din PIB pe mărfuri şi de 4,5% din PIB pe contul curent.

În context, hai să vedem unde ne situăm la zi faţă de Zona Euro cu câţiva indicatori economici importanţi, potrivit datelor oficiale ale Eurostat, preluate de pe site-ul naţional INS:

Dincolo de indicatorii care ne prezintă cu bune (mai puţine) şi cu rele (de două ori mai multe în selecţia făcută), se poate trage concluzia evidentă că nu prea suntem „din acelaşi film”, pentru că diferă semnificativ prea mulţi indicatori economici, fie ei stabiliţi la Maastricht fie nu. Asta independent de pragul de minim 70% necesar ca PIB/locuitor faţă de media Eurozonei.

Până să ne prezentăm la poarta Zonei Euro, va trebui să găsim o cale de a aduce valori-cheie, care sintetizează nu doar evoluţia economiei dar şi aderarea la un set de valori în materie de gestiune economică, mai aproape de Europa. Inclusiv printr-o abordare mai responsabilă pe termen lung pentru bugetul public.

Vestea proastă este că avem de lucru la mai multe capitole din echilibrele macroeconomice şi că măsurile nu au cum să fie populare. Vestea bună este că soluţia tehnic simplă, care rezolvă în timp util ( să sperăm) majoritatea problemelor, ar fi ajustarea consumului intern la posibilităţile reale, date de creşterea economică şi reorientarea avansului PIB către export, pentru a reduce deficitele externe.

Cert este că nu putem continua să mergem spre un grup de state cu monedă unică cu o şansă reală de a fi acceptaţi acolo având o abordare net diferită. Mai întâi, să refacem indicatorii Maastricht pe care i-am pierdut ( culmea) după ieşirea din criză, fără de care nici nu are rost să batem la uşa Zonei Euro.

Iar apoi să trecem serios la reforme prin care să convergem cu practica ţărilor dezvoltate la modul real, centrate pe aducerea bugetului public mai aproape de dimensiunile occidentale şi de investiţiile publice absolut necesare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.7.2019

Un raspuns

  1. ioan rus
    6.8.2019, 2:55 pm

    Social democratii nu pot fi crezuti ca au interesul/priceperea de a intra in zona EURO, a se vedea realizarile lor din ultimul timp (echipa psd-alde).
    O preluare a conducerii romaniei de USR si + pare singura sansa posibila.
    Iohanis nu pare persoana capabila sa ajute viitoarele guverne in acest sens (bazat pe ceea ce a facut pana acum).
    Probabil tot USR si + trebuie sa vina si cu un presedinte.
    Se cer regandiri si restructurari mari in viitorul cat mai apropiat in vederea indepliniri acestui deziderat.
    Trebuie un govern decent ca si compozitie, structura si marime.
    Trebuie reduse mult cheltuielile administrative si operationale ale statului.

Lăsați un comentariu


Stiri

Gabriela Zoană, numită secretar de stat la Ministerul Justiției

Vladimir Ionescu

Gabriela Zoană, unul dintre vectorii de imagine ai premierului Viorica Dăncilă, a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, unde Ana Birchall susține poziții… Mai mult

Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult