fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Chestiunea

”Cum (re)învățăm România să se hrănească”

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere… Mai mult

12.05.2020

La obiect

Martie 2020: Salarii majorate, inflația stabilă, dar avansul puterii de cumpărare a coborât la cel mai mic nivel din ultimii doi ani

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2020 a fost de 5.386 lei, cu 143 de lei sau 2,7% mai… Mai mult

12.05.2020

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Cum se pregătește România să piardă chiar și banii europeni care nu au nevoie de proiecte. Cazul APIA

de Victor Bratu , 27.3.2018

Fostul guvern PSD i-a construit ministrului Agriculturii Petre Daea imaginea unui erou în materia accesul fonduri europene: ”E campionul Europei”, îl lăuda public Mihai Tudose în vara anului trecut .

Ironia sorții, un an mai târziu, același Petre Daea are toate șansele să fie ”repetentul” Europei din cauză că statul român are perspectiva clară a pierdrii fondurile europene destinate agricultorilor români.

Mențiune esențială: nu e vorba de-a pierde banii europeni care au nevoie de proiecte, ci de plățile directe, care nu presupun nicio bătaie de cap a autorităților.

Plățile către agricultori se fac la început de an, de la bugetul de stat, iar decontările cu Comisia Europeană (”absorbția” propriu-zisă)  se fac, ulterior, în baza unor documente generate de IACS- sistemul informatic al APIA.

Aici este și problema: Contractul de mentenanță al sistemului e expirat din iulie 2017. Licitația pentru atribuirea noului contract s-a împotmolit în săli de tribunal, nimeni nu a mai actualizat sistemul potrivit ultimele cerințe ale Comisiei Europene și în prezent plățile se fac ”după ureche”.

Situația la zi arată că lucrurile nu se vor schimba prea curând chiar dacă termenele la care România este obligată să raporteze date se tot apropie.

Semnale ignorate, efecte deja produse și efecte viitoare

Mai întâi o comparație care să-i facă și pe nespecialiști să înțeleagă ce se întâmplă și de ce:

Când vine vorba despre bani, Comisia Europeană face ce face și Ministerul de Finanțe din România: mai schimbă regulile jocului.  De exemplu: Finanțele au decis recent să schimbe modelul declarațiilor care trebuie depuse la ANAF pentru plata taxelor și contribuțiilor. S-au unificat formulare, iar contribuabilul român trebuie să se conformeze.

Cam asta se întâmplă și în relația statului român cu Comisia Europeană, iar APIA, Ministerul Agriculturii, în ultimă instanță Guvernul României, se află în situația că nu are cine să-i dea noul formular la completat. Și în loc să trimită autorității un formular actualizat, tot trimite mai multe formulare vechi.

E previzibil care va fi reacția Comisiei Europene…

Înapoi la consecințe:

Comisia Europeană a transmis APIA  în data de 24 august 2017 o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene, cerând instituției române să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.

3 luni mai târziu (27 noiembrie 2017), Comisia adoptă un nou regulament privind alocările din rezerva de criză neutilizată destinate fermierilor din UE28. România este singurul stat membru care nu a primit bani prin acest mecanism din cauză că declarația de cheltuieli detaliată nu a respectat noile reguli de disciplină financiară.

(Descărcați AICI regulamentul emis în noiembrie 2017, care conține plățile decise pentru 27 state membre, mai puțin România)

Nu este foarte simplu de calculat câți bani pierd fermierii români, însă din documentul de mai sus se poate înțelege că e vorba de 17 milioane de euro la nivel național.

Cum informația a fost puțin vehiculată în media din România, încă nu s-a cristalizat  în percepția publică faptul că APIA are o problemă.

Dar un nou semnal a fost dat joi, săptămâna ce tocmai se încheie, când APIA a anunțat public că a recalculat cuantumul sprijinului cuplat din sectorul zootehnic.

Context: Ca să mai salte la capitolul realizări, Petre Daea a decis anul trecut să acorde, în premieră, începând cu octombrie 2017, plăți în avans pe acest domeniu.

Problema descoperită abia acum: plățile au fost inițial calculate fără să se țină cont de ultimele reglementări europene, în consecință  fermierii au primit cam 40 de euro în plus pe cap de vită. bani pe care APIA trebuie acum să îi recupereze, într-un fel sau altul, de la fermieri.

Jocul intereselor

Toate problemele sunt generate de întârzierea cu care se va face, cândva, atribuirea unui nou contract IT la APIA.

APIA a demarat în toamna anului 2017 procedura de scoatere la licitație a noului contract, dar nu și-a asumat și analiza ofertelor pe care urma să le primească, angajând un consultant pentru această misiune.

Un prim consultant ales a fost până la urmă îndepărtat din cauză că angajați ai acestuia în procedura de evaluare erau persoane asociate zonei de afaceri controlate de Sebastian Ghiță.

Contextul este relevant pentru că ofertele primite de APIA au fost de la urmatoarele firme:

  • S&T Romania, în asociere cu Teamnet World Professional, terț susținător pe Ymens Teamnet
  • Siveco Romania
  • Telekom Romania Communications, cu subcontractori Best Internet Security și Trencadis Corp, terț susținător Soft Business Union.

La episodul cu ”evaluatorul” de oferte mai trebuie adăugat context: în ”vidul de autoritate” generat de fuga lui Sebastian Ghiță, administratorul unuia dintre subcontractorii Telekom se recomandă în piață drept noul și singurul jucător ”certificat” de către autorități superioare.

Licitația pentru contractul APIA a ajuns pe rolul instanțelor, după ce oferta SIVECO a fost exclusă din licitație. Motivul invocat: o amendă aplicată Siveco de către Consiliul Concurenței în 2008.

De precizat că ANAP a confirmat că excluderea SIVECO de la licitația APIA este nejustificată, cu toate acestea, dosarul nu este încă finalizat de Tribunalul București.

Contractul scos la licitație de APIA are o valoare semnificativă– peste 21 milioane de euro.

Însă și programul informatic, realizat în primă fază de SIVECO, este unul pe măsură – sunt scrise peste 23 de milioane de linii de cod, iar modificarea softului nu e cu siguranță simplă.

Există la nivelul Comisiei Europene un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă atribuirea contractelor mari de IT, practică care nu este implementată în România: Când vrei să schimbi furnizorul de soluții IT, cel vechi și cel nou lucrează în paralel minim 6 luni, sigur, pe sume diferite față de contractul inițial, astfel încât primul să-l învețe pe al doilea ce și cum trebuie făcut.

Și în acest mod simplu sistemul IT funcționează în permanență, fără rateuri.

În România însă, problema eventualei schimbări a furnizorului de soluții IT este tratată pe modelul proprietarului de Renault defect care umblă după piese de schimb la Opel, poate or fi mai bune, ori măcar mai ieftine.

Ce mai urmează

Fondul european de garantare în agricultură (FEGA), principala sursă de subvenții directe, cam 12 miliarde euro alocate României în exercițiul financiar 2014-2020, este implementat tot de softul IACS. La fel, Fondul european agricol de dezvoltare rurală (FADR) – 8 miliarde euro în actualul exercițiu financiar.

În primul rând, pentru a finaliza plățile aferente campaniilor din 2017 în softul APIA trebuia operate mai multe modificări. Cum acestea nu s-au făcute în timp util, sumele care au fost plătite începând cu iulie 2017 nu vor mai fi rambursate în totalitate de Comisie.

Estimativ, asta înseamnă cam 5% doar din bugetul alocat pentru FEGA în 2017. În cifre, e vorba de aproximativ 90 milioane euro.

În al doilea rând, APIA a demarat procedurile în vederea plăților aferente anului 2018. Care nu doar că se vor face, pe baza unui soft neactualizat, dar care are deja probleme de utilizare (AICI – LINK).

Situația are șanse minime de rezolvare din cauză că, aflați în ultima săptămână a lunii martie, litigiile juridice nefinalizate nu pot permite atribuirea contractului.

Iar de la acest moment începe jocul formulării contestațiilor, al soluționării acestora, al semnării contractului-cadru și de servicii suport și de dezvoltare. Asta înseamnă, potrivit termenelor legale, încă cel puțin 3 luni și jumătate (iunie- iulie 2018) până ce firma câștigătoare să se poată apuca de lucru.

Și chiar dacă ar ști clar ce are de făcut, firma tot mai are nevoie de câteva luni bune să updateze softul IACS.

Este de fapt o cursă contra-cronometru pentru că procedura empirică după care se fac plățile aferente anului 2018 poate fi utilizată cel mult până în august-septembrie, până la finalizarea primelor misiuni de audit din 2018.

Apoi se vor produce consecințe financiare importante pentru România: penalități, plăți necuvenite, constituire de debite.

Consecințe vor exista inclusiv la nivelul Ministerului de Finanțe, care va plăti acum pentru ”ingineria financiară” gândită și implementată în 2016: în premieră, fondurile europene pentru agricultură, care în principiu sunt ”subvenții”,  s-au regăsit în Bugetul de stat 2017 atât la capitolul venituri bugetare cât și la cheltuieli.

Măsura a permis creșterea artificială a gradului de absorbție al fondurilor europene.

Situația se repetă și în Bugetul 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2018

3 comentarii

  1. C Bucur
    28.3.2018, 12:06 am

    Un articol complet, foarte bun, felicitari!

  2. Dan Plesoianu
    28.3.2018, 9:46 am

    APIA este una din sursele de fraudare a fondurilor europene cele mai mari. In mod teoretic ar trebui sa se faca controale pe teren si observatii din satelit, etc. Toate aceste metode sint fraudate. In plus, se folosesc acte false pentru a acesa aceste fonduri, cu sustinerea primariilor. Dar, dupa cum a spus gura pacatosului (Basescu, la trei saptamini dupa ce nu a mai fost presedinte), “e mai bine sa se fure, decit sa nu se ia deloc” !

  3. Liliana
    28.3.2018, 6:07 pm

    bună ziua, v-au ajutat foarte mult informațiile publicate de AGROINFO. “Comisia Europeană a transmis APIA în data de 24 august 2017 o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene, cerând instituției române să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.” AGROINFO a obținut în exclusivitate această corespondență și a publicat informația. ar fi fost frumos să puneți link. la fel, corectarea cuantumurilor la sprijin cuplat, AGROINFO a dat primul și în exclusivitate această informație și abia atunci, oarecum forțată, APIA a venit cu explicațiile.

Lăsați un comentariu


Stiri

Romgaz: Problemele legii offshore şi pandemia au amânat discuţiile despre preluarea unei participaţii din Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Discuţiile referitoare la preluarea de către Romgaz a unei cote de participare din proiectul Neptun Deep “nu sunt încheiate, vor continua, dar sunt puse în… Mai mult

Stiri

Măsurile adoptate în ședința de Guvern: Fonduri pentru Ministerul Sănătății / Pregătirea proiectelor pentru viitorul exercițiu financiar al UE

Alexandra Pele

Guvernul a adoptat miercuri mai multe acte normative, cele mai importante vizând asigurarea resurselor financiare în contextul pandemiei, precum și pregătirea viitorului exercițiu financiar al… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanţelor: Efect bugetar al măsurilor fiscale de urgenţă de 1,5% din PIB. Harta creditorilor României

Adrian N Ionescu

Efectul măsurilor fiscale luate în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă asupra bugetului public pentru buget este de aproape 1,5% din PIB, potrivit declaraţiilor… Mai mult

Stiri

IMM Invest: Fondul de garantare a aprobat peste 1.400 de credite, în valoare de un miliard de lei

Alexandra Pele

În această dimineață erau aprobate 1.441 de credite garantate de stat prin programul IMM Invest în valoare de peste un miliard de lei, a anunțat… Mai mult

Stiri

Generalul Ionel Sorin Bălan, numit la conducerea STS

Vladimir Ionescu

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat miercuri numirea generalului-maior Ionel-Sorin Bălan (foto) în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în… Mai mult

Stiri

410.000 locuri de muncă dispărute din economie în criza Covid: O situație pe sectoare

Mariana Bechir

Numărul contractelor încetate din cauza epidemiei a depășit la sfârșitul săptămânii trecute plafonul de 400.000. Premierul Ludovic Orban declara săptămâna trecută că acestora li se… Mai mult

Stiri

CCR a admis sesizarea președintelui referitoare la învățământul online

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea președintelui Klaus Iohannis referitoarela neconstituţionalitatea legii ce prevedea că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi… Mai mult