fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Cum se pregătește România să piardă chiar și banii europeni care nu au nevoie de proiecte. Cazul APIA

de Victor Bratu , 27.3.2018

Fostul guvern PSD i-a construit ministrului Agriculturii Petre Daea imaginea unui erou în materia accesul fonduri europene: ”E campionul Europei”, îl lăuda public Mihai Tudose în vara anului trecut .

Ironia sorții, un an mai târziu, același Petre Daea are toate șansele să fie ”repetentul” Europei din cauză că statul român are perspectiva clară a pierdrii fondurile europene destinate agricultorilor români.

Mențiune esențială: nu e vorba de-a pierde banii europeni care au nevoie de proiecte, ci de plățile directe, care nu presupun nicio bătaie de cap a autorităților.

Plățile către agricultori se fac la început de an, de la bugetul de stat, iar decontările cu Comisia Europeană (”absorbția” propriu-zisă)  se fac, ulterior, în baza unor documente generate de IACS- sistemul informatic al APIA.

Aici este și problema: Contractul de mentenanță al sistemului e expirat din iulie 2017. Licitația pentru atribuirea noului contract s-a împotmolit în săli de tribunal, nimeni nu a mai actualizat sistemul potrivit ultimele cerințe ale Comisiei Europene și în prezent plățile se fac ”după ureche”.

Situația la zi arată că lucrurile nu se vor schimba prea curând chiar dacă termenele la care România este obligată să raporteze date se tot apropie.

Semnale ignorate, efecte deja produse și efecte viitoare

Mai întâi o comparație care să-i facă și pe nespecialiști să înțeleagă ce se întâmplă și de ce:

Când vine vorba despre bani, Comisia Europeană face ce face și Ministerul de Finanțe din România: mai schimbă regulile jocului.  De exemplu: Finanțele au decis recent să schimbe modelul declarațiilor care trebuie depuse la ANAF pentru plata taxelor și contribuțiilor. S-au unificat formulare, iar contribuabilul român trebuie să se conformeze.

Cam asta se întâmplă și în relația statului român cu Comisia Europeană, iar APIA, Ministerul Agriculturii, în ultimă instanță Guvernul României, se află în situația că nu are cine să-i dea noul formular la completat. Și în loc să trimită autorității un formular actualizat, tot trimite mai multe formulare vechi.

E previzibil care va fi reacția Comisiei Europene…

Înapoi la consecințe:

Comisia Europeană a transmis APIA  în data de 24 august 2017 o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene, cerând instituției române să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.

3 luni mai târziu (27 noiembrie 2017), Comisia adoptă un nou regulament privind alocările din rezerva de criză neutilizată destinate fermierilor din UE28. România este singurul stat membru care nu a primit bani prin acest mecanism din cauză că declarația de cheltuieli detaliată nu a respectat noile reguli de disciplină financiară.

(Descărcați AICI regulamentul emis în noiembrie 2017, care conține plățile decise pentru 27 state membre, mai puțin România)

Nu este foarte simplu de calculat câți bani pierd fermierii români, însă din documentul de mai sus se poate înțelege că e vorba de 17 milioane de euro la nivel național.

Cum informația a fost puțin vehiculată în media din România, încă nu s-a cristalizat  în percepția publică faptul că APIA are o problemă.

Dar un nou semnal a fost dat joi, săptămâna ce tocmai se încheie, când APIA a anunțat public că a recalculat cuantumul sprijinului cuplat din sectorul zootehnic.

Context: Ca să mai salte la capitolul realizări, Petre Daea a decis anul trecut să acorde, în premieră, începând cu octombrie 2017, plăți în avans pe acest domeniu.

Problema descoperită abia acum: plățile au fost inițial calculate fără să se țină cont de ultimele reglementări europene, în consecință  fermierii au primit cam 40 de euro în plus pe cap de vită. bani pe care APIA trebuie acum să îi recupereze, într-un fel sau altul, de la fermieri.

Jocul intereselor

Toate problemele sunt generate de întârzierea cu care se va face, cândva, atribuirea unui nou contract IT la APIA.

APIA a demarat în toamna anului 2017 procedura de scoatere la licitație a noului contract, dar nu și-a asumat și analiza ofertelor pe care urma să le primească, angajând un consultant pentru această misiune.

Un prim consultant ales a fost până la urmă îndepărtat din cauză că angajați ai acestuia în procedura de evaluare erau persoane asociate zonei de afaceri controlate de Sebastian Ghiță.

Contextul este relevant pentru că ofertele primite de APIA au fost de la urmatoarele firme:

  • S&T Romania, în asociere cu Teamnet World Professional, terț susținător pe Ymens Teamnet
  • Siveco Romania
  • Telekom Romania Communications, cu subcontractori Best Internet Security și Trencadis Corp, terț susținător Soft Business Union.

La episodul cu ”evaluatorul” de oferte mai trebuie adăugat context: în ”vidul de autoritate” generat de fuga lui Sebastian Ghiță, administratorul unuia dintre subcontractorii Telekom se recomandă în piață drept noul și singurul jucător ”certificat” de către autorități superioare.

Licitația pentru contractul APIA a ajuns pe rolul instanțelor, după ce oferta SIVECO a fost exclusă din licitație. Motivul invocat: o amendă aplicată Siveco de către Consiliul Concurenței în 2008.

De precizat că ANAP a confirmat că excluderea SIVECO de la licitația APIA este nejustificată, cu toate acestea, dosarul nu este încă finalizat de Tribunalul București.

Contractul scos la licitație de APIA are o valoare semnificativă– peste 21 milioane de euro.

Însă și programul informatic, realizat în primă fază de SIVECO, este unul pe măsură – sunt scrise peste 23 de milioane de linii de cod, iar modificarea softului nu e cu siguranță simplă.

Există la nivelul Comisiei Europene un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă atribuirea contractelor mari de IT, practică care nu este implementată în România: Când vrei să schimbi furnizorul de soluții IT, cel vechi și cel nou lucrează în paralel minim 6 luni, sigur, pe sume diferite față de contractul inițial, astfel încât primul să-l învețe pe al doilea ce și cum trebuie făcut.

Și în acest mod simplu sistemul IT funcționează în permanență, fără rateuri.

În România însă, problema eventualei schimbări a furnizorului de soluții IT este tratată pe modelul proprietarului de Renault defect care umblă după piese de schimb la Opel, poate or fi mai bune, ori măcar mai ieftine.

Ce mai urmează

Fondul european de garantare în agricultură (FEGA), principala sursă de subvenții directe, cam 12 miliarde euro alocate României în exercițiul financiar 2014-2020, este implementat tot de softul IACS. La fel, Fondul european agricol de dezvoltare rurală (FADR) – 8 miliarde euro în actualul exercițiu financiar.

În primul rând, pentru a finaliza plățile aferente campaniilor din 2017 în softul APIA trebuia operate mai multe modificări. Cum acestea nu s-au făcute în timp util, sumele care au fost plătite începând cu iulie 2017 nu vor mai fi rambursate în totalitate de Comisie.

Estimativ, asta înseamnă cam 5% doar din bugetul alocat pentru FEGA în 2017. În cifre, e vorba de aproximativ 90 milioane euro.

În al doilea rând, APIA a demarat procedurile în vederea plăților aferente anului 2018. Care nu doar că se vor face, pe baza unui soft neactualizat, dar care are deja probleme de utilizare (AICI – LINK).

Situația are șanse minime de rezolvare din cauză că, aflați în ultima săptămână a lunii martie, litigiile juridice nefinalizate nu pot permite atribuirea contractului.

Iar de la acest moment începe jocul formulării contestațiilor, al soluționării acestora, al semnării contractului-cadru și de servicii suport și de dezvoltare. Asta înseamnă, potrivit termenelor legale, încă cel puțin 3 luni și jumătate (iunie- iulie 2018) până ce firma câștigătoare să se poată apuca de lucru.

Și chiar dacă ar ști clar ce are de făcut, firma tot mai are nevoie de câteva luni bune să updateze softul IACS.

Este de fapt o cursă contra-cronometru pentru că procedura empirică după care se fac plățile aferente anului 2018 poate fi utilizată cel mult până în august-septembrie, până la finalizarea primelor misiuni de audit din 2018.

Apoi se vor produce consecințe financiare importante pentru România: penalități, plăți necuvenite, constituire de debite.

Consecințe vor exista inclusiv la nivelul Ministerului de Finanțe, care va plăti acum pentru ”ingineria financiară” gândită și implementată în 2016: în premieră, fondurile europene pentru agricultură, care în principiu sunt ”subvenții”,  s-au regăsit în Bugetul de stat 2017 atât la capitolul venituri bugetare cât și la cheltuieli.

Măsura a permis creșterea artificială a gradului de absorbție al fondurilor europene.

Situația se repetă și în Bugetul 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2018

3 comentarii

  1. C Bucur
    28.3.2018, 12:06 am

    Un articol complet, foarte bun, felicitari!

  2. Dan Plesoianu
    28.3.2018, 9:46 am

    APIA este una din sursele de fraudare a fondurilor europene cele mai mari. In mod teoretic ar trebui sa se faca controale pe teren si observatii din satelit, etc. Toate aceste metode sint fraudate. In plus, se folosesc acte false pentru a acesa aceste fonduri, cu sustinerea primariilor. Dar, dupa cum a spus gura pacatosului (Basescu, la trei saptamini dupa ce nu a mai fost presedinte), “e mai bine sa se fure, decit sa nu se ia deloc” !

  3. Liliana
    28.3.2018, 6:07 pm

    bună ziua, v-au ajutat foarte mult informațiile publicate de AGROINFO. “Comisia Europeană a transmis APIA în data de 24 august 2017 o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene, cerând instituției române să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.” AGROINFO a obținut în exclusivitate această corespondență și a publicat informația. ar fi fost frumos să puneți link. la fel, corectarea cuantumurilor la sprijin cuplat, AGROINFO a dat primul și în exclusivitate această informație și abia atunci, oarecum forțată, APIA a venit cu explicațiile.

Lăsați un comentariu


Europa

Criza a accelerat extracția de aur până la maximul producției anuale. Cât aur a mai rămas în pământ – cei mai mari producători

Adrian N Ionescu

Ca orice criză economică globală, cea provocată de Covid-19 a atras atenția asupra aurului ca activ de refugiu pentru marii investitori și a propulsat prețul… Mai mult

Stiri

Criza din Liban: Premierul desemnat Mustapha Adib demisionează la o lună  după numire

Vladimir Ionescu

Premierul desemnat libanez Mustapha Adib a anunţat sâmbătă că demisionează, după aproape o lună de eforturi în vederea formării unui guvern tehnocrat, transmit AFP, Reuters… Mai mult

Europa

Un start-up suedez a inventat un material care poate face inutile cablurile și bateriile în case

Iulian Soare

  Un start-up din Suedia a inventat un material foarte subțire care funcționează asemănător cu panourile solare și cu care pot fi „îmbrăcate” suprafețele din… Mai mult

Europa

Bogdan Aurescu: Lumea are nevoie de un sistem multilateral mai eficient și mai pragmatic

Iulian Soare

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România a andosat Declarația privind principiile Alianței pentru Multilateralism, cu ocazia reuniunii ministeriale virtuale a acesteia, care… Mai mult

Europa

Apel al premierului Greciei către președintele Turciei: „Să dăm o șansă diplomației sau ne judecăm la Haga”

Adrian N Ionescu

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a adresat preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan apelul de a găsi împreună, pe cale diplomatică, o soluție la tensiunile declanșate de… Mai mult

Stiri

Meteorologii au extins Codul portocaliu de ploi abundente la 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti

Adrian N Ionescu

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a extins sâmbătă Codul portocaliu de ploi abundente care vor afecta total sau parţial 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti… Mai mult

Europa

Scădere severă a investițiilor chineze în Europa și America de Nord, pe fondul restricțiilor impuse de state

Iulian Soare

În vreme ce unele state dezvoltate impun reglementări mai severe investițiilor chineze directe, obstacolele chineze în fața investițiilor străine nu le-au împiedicat pe acestea să… Mai mult