duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 aprilie, 2020

Consiliul European de joi ar fi trebuit să aducă claritate asupra modului în care UE va susține relansarea economică post-pandemie, dar este de așteptat ca singura acțiune clară să fie aceea de a aproba Pachetul economic propus de Comisia Europeană și aprobat în Eurogrup.

Motivul pentru care este greu de convenit asupra soluției comune este acela că unele state membre susțin principii diferite și proiecte concurente, iar țările se contrazic asupra fiecărei componente:
natura instrumentului, proporția bugetului și modul de finanțare.

O sumară trecere în revistă a pozițiilor pe care se situează principalele 5 economii ale UE:

Intransigența germană: numai sub formă de împrumuturi


Din poziția de cea mai puternică economie europeană, Germania e mulțumită cu măsurile decise de către Comisia Europeană și este adepta principiului ”Ajută-te singur!”.

Guvernul federal a început de 3 săptămâni să facă plăți directe, din propriul buget, către mici afaceri, persoane fizice autorizate, freelanceri și fermieri afectați de criza coronavirus, ajutoarele de stat direcționate către micile afaceri au un buget de 50 miliarde euro. Miercuri, Berlinul a mai anunțat miercuri un plan de relaxare fiscală de 4,5 miliarde euro.

Chiar înaintea Consiuliului European de joi, Angela Merkel a anunțat că Germania este dispusă să își crească contribuția la bugetul UE și că ”este gata să exploreze modalități suplimentare” prin care datoriile să poată fi suportate în comun. Cu câteva condiții: instrumentul să fie unul temporar, care să respecte actualele tratate, și numai sub forma unor împrumuturi.

Franța – mesaje mixte: fond comun, datorie comună, garanții comune

Preşedintele Emmanuel Macron a spus că UE ”nu are de ales altceva decât să constituie un fond care să emită datorie comună, cu o garanţie comună” şi a cerut ca viitorul buget al UE aflat în discuţie să fie mai mare faţă de propunerile actuale.


Președintele Macron a mai spus presei franceze că nu își va da acordul pentru viitorul cadru financiar multianual al UE dacă acesta nu va avea prevăzute sume suficiente pentru atenuarea efectelor economice ale pandemiei. Franţa, mai spune președintele, doreşte ca printr-un astfel de plan de relansare să beneficieze de împrumuturi de cel puţin 1.000 de miliarde de euro.

Pe de altă parte, ministrul de Finanțe Bruno Le Maire a afirmat că este de preferat ca fondul de redresare să fie unul separat de bugetul UE.

Italia vede o singură ieșire: coronabonduri

Guvernul Italiei cere de o lună de zile crearea de „coronabonduri” pentru a dispune de fonduri importante în faţa crizelor sanitare și economice generate de pandemie.

Mutualizarea datoriilor ţărilor europene este soluția propusă de premierul Giuseppe Conte, căruia i s-a oferit alternativa activării Mecanismului European de Stabilitate, pe care acesta a refuzat-o, considerând-o insuficientă.

Spania vine cu denumirea știițifică a subvenției: ”Obligațiuni perpetue”

Spania susține un plan care prevede înființarea unui Fond de Revenire Economică, finanțat prin ”obligațiuni perpetue”, adică de datorie care să nu fie răscumpărată niciodată. Banii ar urma să fie distribuiți statelor europene sub formă de subvenții, astfel încât acestea să își poată reveni din șocul economic.

Deși Madridul nu a înaintat o cifră cu privire la dimensiunea unui astfel de fond,  majoritatea experților au evaluat dimensiunea acestuia la 1.000-1.500 de miliarde de euro.

Ministrul spaniol de afaceri externe, Arancha González, a avertizat statele UE că forțarea statelor să acumuleze datorii mai mari pentru a depăși criza coronavirus va duce la adâncirea crizei economice.

Olanda parează toate propunerile Sudului

Consecventă poziționării la negocierile viitorului Cadru Financiar Multianual al UE, Olanda respinge coronabondurile italiene și subvențiile solicitate de Spania. Premierul Mark Rutte a exprimat rezerve până și în legătură cu decizia Băncii Centrale Europene de a renunţa, temporar, la limita autoimpusă pentru achiziţia de titluri pe piaţă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Guvernul Olandei, susţinut de Austria şi Finlanda, refuză ca în recuperarea economică să fie folosite resurse comunitare suplimentare, considerând că relocările de fonduri din actualul buget european anunțate de către Comisia Europeană sunt acoperitoare.

Olanda cere dezbaterea ”atentă” a oricăror propuneri de sprijin economic.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: