Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

26 aprilie, 2016

inventie cercetareÎn 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și au fost acodate efectiv 372 de brevete.
Nu există însă nicio evidență, la nicio instituție, despre câte dintre brevetele eliberate ajung să fie aplicate și să producă bani.

În afara inovațiilor create de companii  pentru propriul proces tehnologic, experții din domeniu cred că un indicator pentru aproximarea gradului de valorificare a patentelor l-ar putea reprezenta transferul de proprietate al acestor titluri de proprietate intelectuală, fapt ce este și el înregistrat tot la OSIM.
Premisa este că o invenție valoroasă, a unei persoane fizice sau a unei firme mici, va fi achiziționată imediat de o firmă care o poate dezvolta.

Întrucât nu este prevăzută nicio sancțiune pentru cazurile în care transferul de proprietate s-a făcut fără a fi comunicat, OSIM află adesea mult mai târzu că o invenție a fost vândută (a fost concesionat dreptul de proprietate intelectuală) sau că a fost acordată o licență pentru folosirea acesteia.


De cele mai multe ori, aceste notificări sunt operate abia când noul proprietar dorește să folosească brevetul – să aplice soluția tehnică respectivă, să depună brevetul ca garanție la bancă etc.

adrian negoita dr gen adj osim„Băncile au început să accepte ca garanție brevetele și au experți care se ocupă de evaluarea inovațiilor sau invențiilor”, explică Andrei Negoiță (foto), director general adjunct al OSIM.

Multe dintre transferuri se fac după ce procedura de examinare a dosarului s-a încheiat, dar sunt și transmiteri de proprietate efectuate  în timpul analizării de fond a invenției.

În cazul ultimelor, OSIM află abia la eliberarea brevetului că în documente figurează o anumită firmă sau persoană dar, în realitate, respectivul titlu de protecție a fost tranzacționat deja.


Firmele serioase comunică însă orice astfel de schimb de proprietate, pentru că miza este foarte mare – nu ar risca să folosească o invenție fără a fi deja proprietarul acesteia.

Studierea bazelor de date ale OSIM arată că sunt puține situațiile în care are loc acest transfer – în jur de 20 de situații în anul 2015 – în care este în mod clar vorba despre valorificarea brevetului.

Doar în 10% din cazurile de transfer de proprietate este vorba de licență, adică de acordarea dreptului de folosire, contra unei sume de bani. Cea mai uzitată modalitate de tranzacționare este cesionarea dreptului de proprietate.

În rest, transferul este realizat între firme străine din același grup, de transmiteri de drepturi prin cesiune, succesiune, fuziune etc.

Crește numărul brevetelor validate în România, scade cel al celor înregistrate prima dată aici de firmele străine

Dacă în urmă cu mai mulți ani firmele străine aduceau în România tehnologie veche, lucrurile s-au schimbat treptat, deoarece le-a presat competiția, chiar și în cazul producției de bunuri ce urmau a fi desfăcute pe piața noastră.

Firmele venite în România în căutare de forță de muncă ieftină, dar calificată, și care produc pentru export, au introdus însă mereu tehnologie și soluții de ultimă oră.

Iar asta se reflectă, în oarecare măsură, în evoluția numărului companiilor străine care-și protejează și în România invențiile.

Tot mai multe companii aleg să-și înregistreze brevetele și în țara noastră – anul trecut, aproximativ 2.650 de brevete europene au fost validate în România.

evolutie brevete europene validate in Romania

“Solicitantul are posibilitatea de a-și valida brevetul în țările din UE în care dorește, unde are un interes. Sunt firme străine care, dacă nu au deja un business aici, se gândesc măcar să deschidă o afacere”, explică Adrian Negoiță.

Din păcate, scade numărul invențiilor și inovațiilor înregistrate în România, ca prim stat în care se depune cererea, în cazul persoanele juridice străine.

În 2014, la OSIM s-au înregistrat doar 87 de solicitări de eliberare a brevetului de invenție din partea străinilor, din care 67 au fost pe calea națională:brevete osim În majoritatea cazurilor de cereri de brevete depuse pe cale națională de străini și examinate de OSIM este vorba de firme mici din statele vecine (Ungaria, Polonia, Cehia), care au poate deja un parteneriat în țara noastră.

Aceste două evoluții – a brevetelor europene validate în România și cea a brevetelor cerute de persoanele juridice străine – nu se află în relație de cauzalitate directă cu dinamica economiei, dar pot indica o tendință.

Firmele mari, cu cifre de afaceri consistente, aleg calea europeană fiindcă este mai facilă (există o singură examinare, într-un singur loc – Munchen și Haga, locațiile principale ale Oficiului European de Brevete), dar și pentru că, adesea, au linii de producție în mai multe state.

adriana aldescuFirma Continental, de exemplu, înregistrează la nivel european circa 30 de brevete anual, iar pe unele le aplică apoi și în România. Însă, niciodată nu le va breveta mai întâi în țara noastră, nici atunci când inventatorii sunt români.

„Vin cu soluțiile lor, sunt doar aplicate în România. Renault depune dosarul la OSIM, când inventatorii sunt români, apoi renunță și înregistrează brevetul european, pe numele Renault Franța. Proprietarul este Renault”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro șefa Direcției Brevete de Invenție și Suport al Inovării din cadrul OSIM, Adriana Aldescu (foto).

La fel procedează și Schaeffler, care înregistrează totul pe numele firmei mamă, Schaeffler Technologies AG, la nivel european, indiferent că este vorba de invovații ale unor angajați români.

Situația nu este diferită însă nici în cazul firmelor românești care exportă produse, așa cum este Bitdefender IPR Man Ltd, care are majoritatea patentelor protejate în SUA.

Migrația cercetătorilor

În baza de date internațională a patentelor apar, în anul 2015, peste 200 de patente înregistrate de firme americane pentru protejare unor invenții cu autori sau coautori români. Dacă în cazul inventatorilor români cu brevete înregistrate de OSIM media de vârstă depășește 50 de ani, vârsta medie a celor plecați în străinătate este mult mai redusă.

Sunt tineri care au plecat din România și poate nu se vor mai întoarce niciodată, inventează, găsesc soluții pentru ExxonMobil, Microsoft și alte mărci celebre.

Numărul acestor patente cu autori români este în creștere.

„Poate că pleacă tot mai mulți cercetători sau poate că cei plecați sunt tot mai productivi”, spune Adrian Negoiță.

“Dacă nu ai industrie, nu ai nici cercetare. Cercetarea aplicată vine din nevoia de a rezolva o problemă de producție. Neavând industrie, ce să rezolvi în România, ce soluție să găsești? Ar trebui investiți pentru valorificare și pentru dezvoltare”, explică și Adriana Aldescu.

Câte brevete sunt eliberate anual

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În 2014 au fost examinate pe fond 572 de cereri de brevet de invenție (CBI) depuse de români şi străini.  Dintre acestea:

  • în 326 s-a luat hotărârea de acordare a brevetului
  • în 239 de cazuri a fost respinsă cererea
  • în 7 situații cererea a fost retrasă (aici intră și cazurile firmelor străine care depun dosarul la OSIM pentru că inventatorul este român, dar apoi urmează calea de protejarea europeană – așa procedează, de exemplu, compania Renault)

Ce presupune examinarea în fond a invenției:

  • cercetarea stadiului tehnicii în domeniul relevant al cererii de brevet
  • examinarea condiţiilor de brevetabilitate: noutate, activitate inventivă şi aplicabilitate industrială
  • elaborarea raportului tehnic de examinare şi susţinerea acestuia în Comisia de Examinare

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr