La ce au folosit PNDL 1 și 2, cum pregătim si reparăm pentru PNDL 3
duminică

17 octombrie, 2021

La ce au folosit PNDL 1 și 2, cum le reparăm pentru PNDL 3 – analiză Expert Forum

16 iunie, 2021

pndl santier

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Atât președintele PNL Ludovic Orban cât și premierul Florin Cîțu au vorbit în ultimele zile despre posibila relansare a PNDL, cu un program PNDL 3 care ar urma să fie lansat în toamna acestui an. În ultimii ani, rapoartele instituțiilor de control au arătat că există probleme serioase legate de implementarea PNDL, pornind de la lipsa unei baze de date coerente, până la alocări politice sau achiziții aranjate.

Expert Forum a publicat miercuri, sub titlul ”Cum reparăm PNDL?”, o analiză a programelor PNDL 1 și PNDL 2 care conține și propuneri pentru ca schema de finanţare a primăriilor cu bani la buget să dea şi rezultate economice, nu doar să cumpere influență politică în teritoriu.

Concluzii legate de achizițiile publice prin PNDL

  • Toate firmele care au obținut contracte prin PNDL au avut cifre de afaceri semnificative în ultimii ani. Unele dintre ele au avut creșteri chiar și de 34 ori ale cifrei de afaceri, inclusiv în 2020, an cu pandemie. Cea mai mare parte dintre ele au vechime mare, peste 10 ani și un număr semnificativ de angajați, de ordinul sutelor, respectiv capacitate în a implementa lucrări. Cu toate acestea, în cazul celor mai multe dintre firmele din lista de mai sus, există legături evidente cu viața politică, cum ar fi proprietari care sunt sau au fost membri de partid sau au ocupat funcții de conducere în instituții publice sau care se află în relații de afinitate.
  • În același timp, am identificat firme care au fost implicate în dosare penale ca persoane juridice sau în cazul cărora asociații, acționarii sau administratorii au fost trimiși în judecată, majoritatea legate de evaziune fiscală, corupție sau achiziții aranjate; în unele cazuri au existat achitări, în altele procedurile nu au fost încă finalizate cu decizii definitive.
  • Legea privind achizițiile publice stabilește criteriile de excludere a unui ofertant de la o procedură inițiată, astfel că este decizia autorității contractante de a exclude sau nu firma. Însă ceea ce subliniem este că există un factor de risc, cu potențial de influență politică în cazul acestor companii.
  • În cazul unora dintre firme, există fie conducere comună (un acționar sau asociat), grade de rudenie sau afinitate între proprietari sau alte legături bazate pe interese, fapt care poate indica un anumit grad de monopol al achizițiilor în anumite regiuni.
  • Datele ne arată că majoritatea firmelor fac contracte în județul unde au sediul sau în județele vecine, în regiune. Puține firme din datele analizate au făcut contracte cu UATuri din județe aflată la distanță, dar sunt și cazuri de firme mari precum Coni, Strabag, Hidroconstrucția, Dugaro care au ajuns în majoritatea regiunilor din țară.
  • Există un număr mic de companii care câștigă un număr mare de achiziții; conform cifrelor existente am concluzionat că 45 firme câștigă aproximativ 5060% din bani. Datele selectate pentru prezentul raport ne arată că se confirmă concluziile anterioare EFOR: în cele mai multe cazuri, un număr mic de firme (45) câștigă procente între 4070% din fondurile din contracte, raportat la 100 până la 200 de contractori pe județ.
  • Dintre județele unde potrivit datelor existente se observă procente mai mari raportat la un număr mai mic de firme se numără Vaslui, Sălaj, Neamț, Mehedinți, Ialomița, Harghita, Bihor sau Bistrița Nădăud. La Galați, patru firme menționate anterior au primit 50% din bani. De asemenea, analizele anterioare EFOR au concluzionat că un număr semnificativ de achiziții au fost realizate cu un număr mic de ofertanți (13).
  • Datele de față confirmă același trend: achizițiile cu una și două oferte predomină. Subliniem totuși că numărul mic de ofertanți nu este neapărat un semn de monopol (deși este un indicator serios de luat în calcul), întrucât poate și un indicator al faptului că unele firme nu vor să participe la proceduri de achiziție finanțate din PNDL având în vedere instabilitatea programului (vezi și concluziile Curții de Conturi). Din 3811 achiziții analizate, realizate între 2015 și 2020, 30% au avut un singur ofertant, 15% doi ofertanți și 9% trei ofertanți.

Pe scurt, recomandările EFOR

  • Bugetarea realistă, asigurarea surselor de finanțare pentru proiectele PNDL și evitarea suplimentării bugetului prin Fondul de Rezervă sau alte mijloace de avarie
  • Creșterea capacității financiare, umane și tehnice a MLPDAde a monitoriza și controla implementarea proiectelor
  • Creșterea eficienței de raportare prin dezvoltarea unei platforme online care să colecteze toate datele de la beneficiari și să permită publicarea lor pentru publicul larg în timp util, constant.
  • Modificarea legislației pentru a consolida obligația de raportare în timp util și prin mijloacele electronice, respectiv creșterea sancțiunilorpentru nerespectarea reglementărilor
  • Publicarea listelor de proiecte depuse
  • Publicarea listelor de proiecte aprobate cu numerotare unică (pentru a permite urmărirea) și cu punctajele obținute la evaluare
  • Creșterea capacității autorităților locale care implementează proiecte din aceste fonduri, pentru a evite neregulile și posibilele tentative de fraudă
  • Realizarea unor analize comprehensiveasupra achizițiilor publice și modificarea legislației pentru a permite centralizarea și publicarea acestor date de către MLPDA
  • Renunțarea la proiecte vechi, la care nu sa început implementarea sau la care implementarea este în faze incipiente
  • Reglementarea unor standarde de cost minimale care să reducă riscul de creștere artificială a prețutilor
  • Realizarea și publicarea unei analize care să reflecte cauzele pentru care unele proiecte sunt realizate cu întârzieri semnificative
  • Publicarea unei evaluări referitoare la implementarea PNDL 1 și 2 în vederea elaborării PNDL 3
  • Elaborarea unei etape viitoare a PNDL în mod transparent, prin consultări publice


citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr