Chestiunea atacurilor cibernetice purtate de Rusia împotriva SUA a fost din nou ridicată, în urmă cu 4 zile, de președintele în exercițiu, Barack Obama. El a sugerat într-un discurs televizat că președintele rus Vladimir Putin a autorizat personal aceste atacuri cibernetice.
În declarația de vineri, Barack Obama a dat asigurări că SUA vor riposta ”la momentul potrivit”. Ca să își respecte promisiunea, Barack Obama mai are la dispoziție o lună de zile.
Tim Weiner, jurnalist american câștigător al unui premie Pulitzer, autor al volumilui ”Moștenirea cenușii, o istorie a CIA”, explică pentru Reuters că Pentagonul, Casa Albă și CIA dețin deja planuri de acțiune în acest domeniu, iar SUA dețin capabilitatea să lovească lideri de la Moscova, serviciile secrete ruse sau oligarhi.
Tim Weiner explică faptul că în analele Războiului Rece există un model pentru o ultimă acțiune importantă a Administrației Obama. Care are și numele de cod potrivit: ”Farewell” (La revedere!- n. red.).
În 1975, chiar anul în care Vladimir Putin a fost selectat să lucreze pentru KGB, o unitate denumită ”Divizia X” funcționa la Moscova. Lucra în subordinea Directoratului Știință și Tehnologie din KGB, colabora cu GRU (serviciul de spionaj al armatei) și se baza pe colaborarea serviciilor secrete din Estul Europei. Misiunea consta în furtul de tehnologie informatică de ultimă generație, militară și civilă, produsă în Occident. La acel moment, URSS se afla, estimează specialiștii, cu 10 ani în urma SUA în domeniile științei și tehnologiei, iar Kremlinul era conștient că, dacă nu recuperează decalajul, risca să piardă definitiv competiția economică.
În 1981, președintele Regan se întâlnește cu președintele Franței, Francois Mitterand, în cadrul unui summit economic organizat în Canada. Mitterand a traversat Oceanul aducând un cadou neprețuit pentru Regan, care avea urma să fie folosit ca armă letală împotriva sovieticilor.
Serviciile secrete franceze aveau un agent în interiorul KGB, colonelul Vladimir Vetrov, căruia i se atribuise numele de cod ”Farewell” și care furnizase Franței 4.000 de documente ce detaliau rezultatele obținute de ”Divizia X”. Documentele ilustrau ani de operațiuni secrete care vizau furtul de programe software ale sistemelor aeriene de radar, designul aeronavelor militare sau planurile sistemelor balistice defensive, sisteme harware și software ale navetelor spațiale sau sisteme de control ale complexurilor energetice- ”bijuterii ale coroanei” complexului militaro-industrial american.
William J. Casey și vicepreședintele George H.W. Bush, director și, respectiv, fost director al CIA, au primit câte o copie a ”dosarului Farewell”. Informația a fost furnizată și consilierului pe Securitate Richard V. Allen, care l-a cooptat pe Gus Weiss, membru al staff-ului prezidențial, în echipa care a început să lucreze la un plan pe termen lung de contraatac.
”A fost un plan genial. Am început să livrăm sovieticilor tehnologie cu defecte”, a comentat Richard V. Allen, 20 de ani mai târziu, într-un interviu. Agenți FBI s-au transformat în contractori militari coruptibili, care au vândut URSS cam tot ce-și dorea: cipuri pentru arme de ultimă generație, planuri de uzine chimice sau de turbine. Toate aveau însă fie defecte subtile, fie ”portițe” de acces.
Sovieticii căutau și software pentru computerele ce controlează presiunea gazelor în instalații de transport pe care să le folosească la conducta pe care o construiau între Siberia și state din Europa de Est. CIA și FBI au ”ghidat” un ofițer al ”Direcției X” către o companie canadiană care deținea exact softul de care sovieticii aveau nevoie, iar curând Moscova avea să afle mulțumită că operațiunea a reușit.
Softul și câteva cipuri canadiene au ajuns la Moscova, acolo unde au fost replicate și instalate în conducta Trans-Siberiană, în 1982. Conducta a fost inaugurată, iar Moscova a început să culeagă roadele gazului trimis în Europa. Câteva luni mai târziu însă, în tundra înghețată s-a produs o explozie devastatoare.
Astăzi, această acțiune ar putea fi asimilată unui act terorist, chiar dacă explozia nu a produs nicio victimă omenească. Dar în contextul Războiului Rece, americanii au fost fair play, scrie Tim Weiner.
CIA a încheiat ”dosarul Farewell” trimițându-și directorul adjunct, John McMahon, în Europa de Vest cu propriul dosar, care conținea numele celor 200 de ofițeri și de agenți din stăinătate ai Diviziei X. Dosarul a fost pus la dispoziția statelor membre NATO.
În anii 80, SUA au apelat la un întreg arsenal secret pentru a lovi URSS. Cum pot fi folosite astăzi lecțiile operațiunii Farewell?
Tim Weiner crede că președintele Obama ar putea să se limiteze la aduna probe ale atacurilor cibernetice lansate de Rusia pe care să le dea publicității printr-un raport devastator înainte să părăsească Biroul Oval. Sau ar putea să încerce să-l pedepsească pe Vladimir Putin.
Riposta SUA ar putea rămâne invizibilă poporului american, cel puțin în primă fază, dar va fi remarcată și resimțită de Vladimir Putin. SUA ar putea întoarce împotriva Rusiei armele cibernetice folosite de Moscova și i-ar putea lovi pe liderii politici sau pe oligarhi acolo unde îi doare mai mult, scoțând la lumină secrete personale, financiare sau politice.
I s-ar răspunde cu aceeași monedă lui Vladimir Putin, care a transformat secretele Partidului Democrat în arme cu care a lovit în Hillary Clinton.
