sâmbătă

26 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 martie, 2019

Legea pentru desecretizarea protocoalelor încheiate de SRI cu parchetele este neconstituțională din cauza modalității de adoptare. Desecretizarea trebui făcută prin Hotărâre de Guvern, nu prin proiect de lege adoptat în Parlament, arată motivarea deciziei CCR din 30 ianuarie.

Legea privind declasificarea unor documente a fost inițiată de președinții celor două camere – Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu – și ar fi dus la revizuirea automată a dosarelor în care s-au pronunțat condamnări definitive, dacă în aceste cauze au fost administrate probe instrumentate prin mijloace tehnice speciale (prin colaborarea dintre parchete și SRI).

Argumentele Curții Constituționale:


Actul normativ criticat este contrar dispoziţiilor din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ.

Legiuitorul (…) nu are competenţa de a realiza, printr-un act normativ de reglementare primară, declasificarea informațiilor secrete de stat, dar are, în schimb, posibilitatea de a reglementa printr-o lege-cadru regulile, procedurile şi condiţiile în care Guvernul să poată realiza o astfel de operațiune juridică. Cu alte cuvinte, informațiile clasificate ca secrete de stat nu-și pot pierde această natură juridică prin efectul legii.

Declasificarea informațiilor secrete de stat se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrativ și nu poate avea loc prin efectul legii, întrucât această operațiune juridică nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relații sociale generale, în cadrul și în interesul societății.

Legea pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei prevede că odată cu intrarea în vigoare a actului normativ se vor desecretiza toate protocoalele și acordurile de colaborare și cooperare încheiate între instituțiile statului român, Serviciul Român de Informații, Direcția Națională Anticorupție, DIICOT, CSM și Parchetul General.


Lucrătorilor din serviciile secrete care s-ar fi arătat dispuși să denunțe la Comisia pentru controlul SRI din Parlament fapte săvârșite pe baza acestei hotărâri (de exemplu, dacă ar fi adus documente având ca temei hotărârea CSAT) ar fi scăpat de orice fel de răspundere.

Miza – revizuirea unor condamnări

Legea precizează că:

  • persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de aceste documente au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.
  • Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. 
Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: