Institutul Național de Statistică a anunțat, joi, o creștere economică negativă în trimestrul 2 față de trimestrul 1 al anului 2014.
Opinia guvernului legată de ultima statistică a INS a fost exemplificată sugestiv de fostul ministru al Bugetului, Liviu Voinea: „Eram într-o maşină care mergea cu 130 km pe oră, acum mergem cu 100. Tot înainte mergem….”
Cum citesc experţii în domeniu aceleaşi cifre, în cele ce urmează:
Aurelian Dochia: „Dacă nu renunţam la programul de investiţii, probabil am fi avut un plus de 1%”
Pentru economistul Aurelian Dochia, membru al CA al BRD şi fost consultant al Băncii Mondiale, berd şi OECD, cifrele comunicate joi de INS nu constituie o surpriză.
„Mă aşteptam la această situaţie pentru că, din păcate, întreaga economie europeană suferă. Vedem că economia Germaniei s-a contractat în trimestrul 2- şi discutăm de ţara care deţine un sfert din economia zonei euro, vedem că economia Franţei stagnează, despre Italia ştian că este în recesiune… Sunt veşti rele pentru că suntem dependenţi de evoluţia economiei europene în ansamblul ei”, a declarat Aurelian Docia pentru cursdeguvernare.ro.
Şi, avertizează Aurelian Dochia, problemele Europei nu se opresc aici din cauză că „efectele negative ale crizei din Ucraina şi ale blocajului economic impus Rusiei abia de acum încolo se vor resimţi”.
„Cred că aşteptările noastre privind anul 2014 vor fi înşelate”, este concluzia economistului Aurelian Dochia, care a făcut pentru cursdeguvernare.ro şi o analiză a principalelor trei cauze interne ale scăderii economiei româneşti.
„Suferim în primul rând din cauza nerealizării programului de investiţii publice. Pentru a se încadra în ţinta de deficit, guvernul a sacrificat, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut, programul de investiţii publice. Dacă făceam investiţiile planificate, probabil că astăzi am fi avut un plus de 1%. În al doilea rând, ne costă ezitările în materie fiscală şi deciziile discutabile în acest domeniu.
Cred că şi acciza suplimentară la combustibil, şi taxa pe construcţii speciale au creat probleme, au partea lor de vină. În al treilea rând, bătălia politică, ce se ascute de la zi la zi, o să atârne greu în balanţă din cauza armelor economice care se folososc în această confruntare. Un exemplu concludent: legea privind scăderea CAS- o idee pe fond bună în pericol a fi compromisă de confruntarea politică. Mai ales în condiţiile de azi, cu cifrele prezentate de INS, e mai neclar care vor fi implicaţiile bugetare ale adoptării acestei măsuri. Din perspectivă economică, eu spun că şansele scăderii CAS se îndepărtează foarte mult.”, afirmă Aurelian Dochia.
Daniel Dăianu: „Factorii de contrabalansare – exporturi, investiţii private – nu au acţionat”
O analiză tehnică vine din partea economistului Daniel Dăianu, profesor la SNSPA şi fost ministru al Finanţelor.
„Spuneam, public, cu ani în urmă, că pentru creşterea economiei, mai ales în perioada de criză, nivelul cheltuielilor bugetare contează foarte mult. În măsura în care statul nu are execuţii bugetare cu deficite mari, care să îi complice exerciţiile de plată, în condiţiile în care, din varii motive, mediul privat nu face investiţii, nivelul investiţiilor publice joacă un rol esenţial. Şi dacă cheltuim mai bine banul public, dacă absorbţia de fonduri europene creşte, atunci se poate proteja nivelul cheltuielilor. Ca observaţie, nivelul cheltuielilor publice este mai mic cu 9-10 miliarde de lei decât cel programat în trimestrul 1, situaţie care a condus la un deficit bugetar mic, care asigură rezerve pentru partea a doua a anului. Suplimentar, constatăm că factorii de contrabalansare- nivelul exporturilor şi investiţii private, de exemplu- nu au acţionat. Asta nu înseamnă că scăderea va continua şi în trimestrul 3. Există însă o altă lecţie de care trebuie să ţinem seama: rămâne un deziderat al execuţiilor bugetare să existe o ritmicitate, să nu existe sincope mari la capitolul investiţii publice.”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Daniel Dăianu.
Ionuţ Dumitru: „Reducerea investiţiilor, publice sau private, atârnă cel mai greu”
Economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, consideră că reducerea investiţiilor publice şi deficitul de investiţii private atârnă cel mai greu în suberformanţa economiei româneşti.
Legat de nivelul diminuat al prezenţei capitalului străin în economie, Ionuţ Dumitru a oferit pentru cursdeguvernare.ro următoarea explicaţie: „ Ultimele date ale BNR arată scăderea investiţiilor străine directe. Poate fi vorba de neîncredere. Pe fundalul discuţiilor şi al unor măsuri economice adoptate, sau care s-ar putea adopta anul acesta, vorbesc de taxa pe stâlp, de acciza suplimentară, de reducerea CAS, se nasc incertitudini bugetare şi un sentiment de impredictibilitate.”
Ionuţ Dumitru a fost surprins de faptul că toate analizele economice, inclusiv cele externe, au fost contrazise de realitate.
„Explicaţia poate fi legată de zone- cum ar fi agricultura sau serviciile, unde nu există informaţii lunare suficiente- care pot influenţa predicţiile. Dacă în alte domenii nu vedem scăderi dramatice, asta înseamnă, logic, că agricultura şi serviciile sunt printre domeniile care au scăzut consistent în trimestrul 2.”, afirmă economistul şef al Raiffeisen Bank.
Opinia premierului
Cifrele legate de performanţa economică a României sunt privite cu optimism la Palatul Victoria.
„România continuă să aibă una dintre cele mai solide creşteri din Uniunea Europeană, în contextul în care o serie de măsuri prevăzute în pachetul mai amplu de măsuri de stimulare a economiei şi creare de noi locuri de muncă, precum reducerea CAS, nu au fost încă implementate.”, afirmă un comunicat al guvernului, emis joi.
Acest comunicat asigură că prognoza de creştere economică de 2,5% pentru anul 2014 rămâne valabilă în continuare.
Un răspuns
1.Pentru o tara inapoiata ca Romania, ar fi „loc” unei cresteri economice de 8 – 10 la suta pe an.O crestere de 2 – 3 la suta pe an, nu acopera nici macar costurile datoriei externe, ea reflectind doar cresterea productiei si veniturilor firmelor straine, beneficiile lor „plecind” (cu totul) din Romania.
Singurul lucru palpabil este cresterea saraciei ca urmare a exploziei taxelor si impozitelor.
2.”Scoala economica” romaneasca nu vrea sa iasa din corsetajul „economei bugetare”, cantitativiste, pentru care resursele de crestere sint inexistente, odata cu disparitia „economiei nationale”.Ea „invirte” pe toate partile, fara rost si finaltate pozitiva, masuri si sugestii punctuale, „cantitative”, fiscale imposibile, la care „economia nationala” (constituita din firme straine) nu raspunde prin crestere.
Tehnicile „calitative”, care sa conduca la cresterea competitivitatii/functionalitatii economice de la „dezastrul” functional si impozitar de indice 74, catre cel de 1-10, al tarilor dezvoltate sint refuzate ca unice tehnici potrivite saraciei bugetare.Cum sa vina investitorii straini, in tari in care investitia ar insemna pierderi, iar nu profit?
3.In acelasi timp, fondurile UE, chiar reduse(de 10 – 15 la suta) fata de necesarul unui decolaj economic major, nu pot fi absorbite, datorita acelorasi cauze, care impiedica investitorii straini sa investeasca in Romania:un indice „major” de nefunctionalitate economica nationala.
4.Strain de economie, cu buzunarele pline, ca toti politicii, Premierul ne consoleaza cu stagnarea de 30 de ani a Romaniei,care merge cu „100 de km. pe ora”, direct catre falimentul economic general.
Aceasta manevra de inducere in eroare, este favorizata de „mintirea poporului” cu PIB-ul, care insumeaza activitatea multinationalelor.
Premierul se fereste ca de EBOLA, de a opera cu PIN, adica, cu Produsul Intern Net, care reflecta cu ce se „alege Romania”, dupa munca noastra – fiindca PIB-ul este un indice pur statistic!
5.Analistii economici, fiind „economisti bugetari”, nici nu au curajul sa cricneasca la aceasta INSELATORIE statistica, devenita foarte „populara” pentru politruci, fiindca ar fi imediat „zburati” din posturi, daca ar face-o…