Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult›
05.12.2019
NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult›
04.12.2019
Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
04.12.2019
Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult›
03.12.2019

Cum au modificat cei 4 ani de criză comerțul exterior al României. Tendințe și cauze
de Marin Pana 13.11.2012
După patru ani de la debutul crizei economice ( consemnată în trimestrul IV 2008 pentru România), structura comerțului exterior românesc s-a modificat considerabil pe partea de importuri. Dacă în primele trei trimestre din 2008 s-a pornit de la un echilibru de circa 70% pe zona UE și 30% pe zona non-UE, în aceeași perioadă din 2012, raportul a revenit la aceleași valori în primul caz, dar s-a modificat cu patru procente pe partea de importuri în favoarea UE.
Cea mai mare pondere a exporturilor către Uniunea Europeană a fost atinsă în 2009, când a crescut semnificativ și a atins valoarea de 74,1%, pe fondul diminuării cu circa o șeptime a livrărilor către statele membre ale acesteia. Ulterior, revenirea la niveluri mai mari a exporturilor s-a făcut în ritm mai redus pentru destinațiile UE, iar ponderea lor a coborât în punctul de plecare de 70,4%.
Evoluția schimburilor comerciale ale României în primele 9 luni ale anului, 2008 – 2012.
Deși în ultimii trei ani, exporturile către statele UE au crescut cu circa 50% dar cele către statele non-UE cu circa 100%, nu am făcut altceva decât să revenim la structura din 2008. Prin contrast, importurile s-au deplasat cu patru puncte procentuale dinspre partea non-UE spre cea aferentă UE și s-au diferențiat ca structură relativ la exporturi.
În timp ce exporturile din 2012 pe zona non-euro au sporit cu circa 30%, importurile din zona non-euro au rămas cu aproximativ 20% mai mici în raport cu cele din anul 2008, ceea ce a contribuit decisiv la echilibrarea balanței comerciale. Dacă deficitul cu statele UE s-a înjumătățit, de la circa 12 miliarde euro la 6 miliarde euro, cel pe relația non-UE a scăzut spectaculos, de aproape șase ori ( vezi tabelul).
De observat că ajustarea comerțului exterior în lipsa investițiilor străine s-a făcut brutal, cu o scădere a deficitului de la aproape 18 miliarde euro ( 9 luni din 2008) la circa 7 miliarde euro ( 9 luni din 2009, valoare pe care o regăsim și în 2012). Pe de o parte, acest lucru a contribuit la echilibrarea macroeconomică și stabilizarea cursului de schimb pe un palier rezonabil, pe de altă parte a avut drept consecință o frânare puternică a ritmului de dezvoltare economică și a impus accesarea resurselor financiare ale FMI și BM, precum și susținerea din partea UE.
Diminuarea de 45% a importurilor din zona non-euro între 2008 și 2009 a fost cu totul excepțională și nu a mai fost recuperată, deoarece dolarul a urcat de la 2,52 lei în 2008 la o medie de 3,46 lei pe primele trei trimestre din 2012 ( aproape 40%, ceea ce a redus ) în timp ce euro a câștigat mult mai puțin teren, de la 3,68 lei la 4,43 lei.
Cert este că, pe partea schimburilor internaționale, devalorizarea net diferită a leului față de euro și dolar ( în contextul în care dolarul s-a apreciat considerabil față de euro în ultimii patru ani) și evoluția distinctă a cererii din partea țărilor partenere s-au concretizat în deplasarea intrărilor de mărfuri spre zona UE și a livrărilor către zona non-UE, cu modificarea relativă a ponderilor pe cele două fluxuri odată cu stabilizarea lor (valorile sunt similare atât pentru exporturi cât și pentru importuri pe 2011 și 2012).