România ocupă ultimul loc în UE la numărul de autoturisme per mia de locuitori, potrvit celor mai recente date publicate de Eurostat pe baza anchetei întreprinse în 2019. Cu 357 mașini la mie, eram devansați de Letonia (381 mașini la mie) și Ungaria (390 mașini la mie), Bulgaria (407 mașini la mie) și Croația (425 mașini la mie)
La mare distanță de noi, se află țările fruntașe la acest indicator: Luxemburg (681 mașini la mie), Italia (663 mașini la mie), Cipru (645 mașini la mie), Finlanda, Polonia (mare surpriză dat fiind nivelul de dezvoltare net diferit, ambele cu același număr de 642 mașini la mie) și Estonia (598 mașini la mie).
Țara noastră nu apare (încă) printre statele membre cu ponderile cele mai ridicate de autoturisme vechi (criteriul utilizat este ponderea celor de peste 20 de ani), dominat de Polonia (37,9%), Estonia (31,5%), Finlanda (26,9%) și Lituania (22,6%). Observați că primele trei apar și aproape de podiumul deținătorilor de mașini, ceea ce implică faptul că au neglijat scoaterea lor din trafic.
La polul opus (autoturisme mai noi de 2 ani), figurează Irlanda (pondere de 28,8%, ăsta da efort de înnoire a parcului auto și reducere a poluării aferentă Green Deal), Luxemburg (23,7%), Belgia (22,9%) și Danemarca (22,6%). Din prelucrarea datelor Eurostat pe categorii de vechime, rezultă că România are o pondere de auturisme noi de doar 4,2% și de autoturisme vechi de 22%, imediat după țările menționate cu ponderi ridicate la categoria peste 20 de ani.
Foarte interesant și de luat aminte în structura de vechime a parcului auto publicată de Eurostat, avem țări precum Irlanda sau Luxemburg, dar și Franța, Italia și (atenție ca model de referință pentru că și ea excelează la categoria 10 -20 de ani) sau Cehia, care nu figurează cu autoturisme mai vechi de 20 de ani (vezi infograficul).
În ce ne privește, dacă nu luăm măsuri mult mai hotărâte pentru a descuraja învechirea parcului auto, trendul ne va trimite în următorii ani spre situația din Polonia. Explicația este că statistica prelucrată și centralizată în condiții de comparabilitate la nivel european ne plasa deja în 2019 cu patru mașini din șapte (57,3%) în intervalul de vechime 10 – 20 de ani.
Altfel spus, aproape 80% dintre mașinile care circulă la noi se încadrează pentru valorificare la Programul Rabla, destul de multe pe bună dreptate după nivelul de poluare (dacă se mai încadrează în cel cu care au ieși cândva pe poarta fabricii) și după starea tehnică relevată de controalele (cam rare) din trafic.
Dacă facem corelația între poziția codașă la dețineri de mașini și cea fruntașă (dar nu pe podium) la mașini vechi, rezultă că avem simultan o problemă la orizont dar și o oportunitate dacă vom ști să gestionăm situația. Inclusiv prin măsuri fiscale care să descurajeze mult mai clar deținerea de autoturisme relativ poluante, conform principiului „poluatorul plătește”.
