marți

18 iunie, 2024

9 mai, 2024

De 9 mai, Ziua Europei, IRES și INSCOP au publicat rezultatele unor sondaje de opinie dedicate modului în care românii se raportează la Uniunea Europeană. Sondajele surprind climatul social și politic existent la nivelul societății românești, la o lună până la alegerile europarlamentare care vor avea loc, în acest an, în data de 9 iunie.

La 17 ani de la intrarea în UE, sondajul IRES arată că românii sunt mai degrabă pesimiști, dar consideră că România este un beneficiar net al integrării europene. Dezamăgirea lor vine, în bună măsură, din incapacitatea politicienilor români de a fructifica mai bine această oportunitate în a genera o viață mai bună, de a moderniza infrastructura ori de a reduce corupția din țară și de a crea un climat mai democratic.

Aproape 50% dintre români (47.6%, mai exact) cred că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje României, procentul lor fiind în creştere faţă de acum 10 ani, relevă și sondajul realizat de INSCOP la comanda News.ro.

IRES – climatul social și politic în prag de europarlamentare


Conform studiului IRES, românii intră în campania electorală pentru alegerile europarlamentare cu o stare de spirit generală ceva mai bună decât cea existentă în ultimul an. Dacă pe parcursul ultimului an, mai bine de trei sferturi dintre români spuneau că România se îndreaptă spre o direcție greșită (ex. 76% – în octombrie 2023), la începutul lunii aprilie procentul scade la 67%.

Pesimiștii sunt mai prezenți în rândul persoanelor active (36-65 de ani), printre persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediul rural sau în Moldova. Optimiștii sunt mai degrabă tinerii și persoanele cu educație superioară.

Jumătate dintre participanții la sondajul IRES apreciază că trăiesc acum mai rău decât în urmă cu 10 ani. Doar trei din 10 români spun că trăiesc mai bine decât în urmă cu un deceniu, iar unul din cinci spune că trăiește la fel.

În egală măsură, nici speranțele pentru viitor nu sunt foarte optimiste: patru din 10 români cred că vor trăi mai prost peste 5 ani, doi din 10 cred că vor trăi la fel și o treime doar cred că vor trăi mai bine.


În ciuda acestor date, orientarea europeană a românilor este la cote ridicate: 73% dintre participanții la sondaj cred că locul României este în UE.

Interes scăzut față de politicile europene

Interesul românilor pentru politicile europene nu este unul foarte crescut. Unul din cinci români spune că nu este interesat deloc de acest subiect, 43% spun că sunt puțin interesați, în timp ce doar o treime se declară interesați de această tematică.

Bărbații, persoanele educate ori cele care locuiesc în orașe sunt respondenții mai interesați de politicile discutate la nivelul UE.

Aderarea la UE, un lucru bun

Intrarea României în Uniunea Europeană este asociată pozitiv de către români, peste jumătate dintre participanții la studiu susținând că țara noastră a avut mai mult de câștigat odată cu integrarea.

Cei care susțin că țara noastră a avut mai mult de pierdut sunt persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani, cele cu educație scăzută, alături de cele care locuiesc în mediul rural și în Moldova.

Din perspectiva participanților la sondajul IRES, România a avut de câștigat odată cu integrarea în UE în ceea ce privește: atragerea investițiilor străine, construcția de autostrăzi ori repararea drumurilor, dar și atunci când este vorba despre accesul la servicii de sănătate, despre îmbunătățirea situației grupurilor vulnerabile ori refacerea clădirilor/monumentelor istorice, crearea de locuri de muncă, de politica externă a țării  ori de bunul mers al afacerilor românești.

Însă, atunci când este vorba despre agricultura românească, 57% cred că țara noastră a avut de pierdut sub acest aspect odată cu intrarea în UE.

Și dimensiunea luptei anticorupție este evaluată în mod negativ de către respondenți.

Reprezentarea României în UE: se poate mult mai bine

Unul din cinci români se declară foarte nemulțumit de felul în care este reprezentată România la Bruxelles de către parlamentarii români care activează în Parlamentul European și doar 6% spun că sunt foarte mulțumiți, în timp ce câte o treime sunt fie destul de mulțumiți, fie destul de nemulțumiți.

Opiniile legate de oportunitatea intrării României în spațiul Schengen terestru sunt favorabile, peste 80% dintre participanții la sondaj cred că este bine ca România să fie în acest spațiu. Însă optimismul cu privire la șansele țării noastre de a fi admisă în acest an nu este unul ridicat, doar 45% cred că există, în mod real, această posibilitate, în timp ce restul cred contrariul.

Alegeri europarlamentare, mai puțin atractive decât localele

Intenția de participare la alegerile din 9 iunie este mai scăzută în cazul scrutinului pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European decât la cel pentru desemnarea aleșilor locali; 60% dintre participanții la studiu declară că sigur vor vota la europarlamentare față de 69% care declară că vor merge cu siguranță să își exprima votul pentru alegerile locale.

Aproape unul din 10 români (9%) nu știe că în 9 iunie au loc alegeri europarlamentare și locale.

INSCOP – Ce așteaptă românii de la viitorii europarlamentari

Potrivit sondajului INSCOP realizat pentru News.ro, 47.6% dintre români consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje (faţă de 35.2% în 2014), 21.9% consideră că nu a adus nici avantaje, nici dezavantaje (faţă de 41.5% în 2014), iar 27.7% optează mai degrabă pentru dezavantaje (faţă de 19.9% în 2014).

2.8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (faţă de 3.4% în 2014).

Priorități indicate viitorilor europarlamentari români

42.3% dintre români cred că prioritatea europarlamentarilor care vor reprezenta România după alegerile din 9 iunie ar trebui să fie să lupte ca românii să aibă acelaşi drepturi ca restul cetăţenilor europeni.

17.8% sunt de părere că viitorii europarlamentari români ar trebui în primul rând să obţină aderarea completă a României la Schengen (şi cu graniţele terestre), 17.6% că ar trebui să obţină mai multe fonduri europene pentru România, 10.1% că ar trebui să apere interesele diverselor sectoare economice româneşti, iar 7.7% că ar trebui să crească rolul României în luarea deciziilor la nivel european.

Informarea cu privire la activitatea instituţiilor europene şi a europarlamentarilor români

26.8% dintre români consideră că sunt mai degrabă informaţi cu privire la activitatea Parlamentul European (faţă de 26% în 2014), în timp ce 72.3% consideră că sunt mai degrabă neinformaţi în legătură cu activitatea acestei instituţii europene (faţă de 69% în 2014).

Cât priveşte activitatea europarlamentarilor români, 26.1% se consideră mai degrabă informaţi (faţă de 26.9% în 2014), în timp ce 73%, mai degrabă neinformaţi (faţă de 68.4% în 2014). 0.9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

25.3% dintre cei intervievaţi cred că sunt mai degrabă informaţi cu privire la activitatea Comisiei Europene (faţă de 22% în 2014), 24.9 dintre respondenţi consideră că sunt mai degrabă informaţi cu privire la activitatea Consiliului European.

Remus Ștefureac- ce datorie are clasa politică

”Se observă o uşoară tendinţă de polarizare în condiţiile în care creşte, e adevărat în proporţii mai mici, procentul celor care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

Explicaţia poate fi regăsită în atât în distribuirea inegală a beneficiilor aderării pe teritoriul României, în frustrări acumulate de o parte a populaţiei, cât şi în populismul unor voci politice iresponsabile care aleargă după voturi facile.

Relevant în acest sens este faptul că peste 40% dintre români cred că prioritatea viitorilor europarlamentari români ar trebui să fie lupta pentru ca românii să aibă aceleaşi drepturi ca restul cetăţenilor europeni, urmată de obţinerea completă a adeăriri României la spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre.

Practic 60% din populaţia României îşi concentrează atenţia pe subiecte percepute a provoca nedreptăţi – blocarea aderării complete şi sentimentul că românii nu au aceleaşi drepturi precum restul cetăţenilor UE.

Din acest punct de vedere, clasa politică are marea responsabilitate de a nu cădea în capcana populismului deşănţat şi de a prezenta cu onestitate realitatea obiectivă a faptului că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă poate cea mai rapidă sursă de progres şi creştere a calităţii vieţii pentru societatea românească din istoria noastră recentă.

Pe de altă parte, clasa politică are o mare datorie de a răspunde frustrărilor populaţiei prin promovarea intensă şi mai ales compententă a intereselor româneşti în cadrul Uniunii, aşa cum procedează toate statele”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

(Citește și: ”Bilanțul influenței statelor la nivel european: România – în Top 5 ca ”agent de putere” în PE. Dar are și chiulangii de top. Mișcările care au remodelat grupurile parlamentare”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: