fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Cum a schimbat Covid-19 paradigma bugetară europeană. Cifrele de la care pleacă negocierile instituționale

de Victor Bratu , 8.7.2020

Dacă liderii UE nu reușesc săptămâna viitoare să ajungă la un compromis în ceea ce privește pachetul de recuperare economică, atunci ”vom începe să avem cu adevărat dificultăți”, a averizat marți Comisarul pentru Buget, Johannes Hahn.

”Oamenii așteaptă ca politicienii să fie capabili să ia decizii și trebuie să perceapă determinare și încredere. Dacă nu există încredere, nu există speranță, nu există consum, iar fără consum nu există investiții”, a spus, citat de Euractiv, comisarul Hahn înb timpul unui eveniment organizat la Bruxelles.

Johannes Hahn a insistat că este foarte important pentru UE să demonstreze că este capabilă să ia decizii și să furnizeze ”armele” care să combată consecințele socio-economice ale coronavirus și, mai mult, că pune la dispoziția instituțiilor ”suficiente rezerve financiare” pentru a face față unui eventual val doi al infectărilor cu coronavirus.

Johannes Hahn a mai averizat marți că proiectul de buget multianual, care conține instrumentul de recuperare, este acompaniat de alte 22 de texte de lege care la rândul lor vor trebui negociate, deci UE riscă să intre în criză de timp.

Această criză este foarte aproape în condițiile în care pozițiile statelor membre față de următorul Cadru Financiar Multianual rămân divergente chiar și cu mai puțin de 10 zile înainte de debutul summit-ului UE de la care se așteaptă teoretic un acord în baza căreia Comisia Europeană să înceapă ”să livreze” promisiunile făcute în plină criză.

La reuniunea din 17-18 iulie, președintele Consiliului, Charles Michel, este așteptat să propună o variantă de compromis pe care statele membre să o negocieze în continuare. Cu acest demers, președintele Consiliului încearcă să armonizeze pozițiile antagonice ale statelor membre – sau chiar ale instituțiilor europene – vizavi de alocări bugetare sau de condiționările care vor însoți granturile și creditele europene de relansare.

Charles Michel urmează să discute draftul proiectului său, miercuri, împreună cu președintele Comisiei, președintele Parlamentului European și cu cancelarul Angela Merkel, din poziția de șef al președinției germane a Consiliului UE.

Cifrele de la care pleacă negocierile instituționale

Pregătirea bugetului multianual UE 2021-2027 a început formal în urmă cu mai bine de 2 ani, când în mai 2018 a fost prezentată propunerea Comisiei Europene. Parlamentul European și-a definitivat poziția de negociere în noiembrie 2018. Prima dezbatere substanțială în Consiliul European a fost organizată abia în februarie 2020 și s-a încheiat fără un acord.

Pandemia coronavirus a complicat și mai mult dezbaterile, iar în noile circumstanțe Comisia a reformulat, pe 27 mai 2020, proiectul de buget multianual la care a legat un plan de relansare economică care a fost denumit ”Next Generation UE”, aplicabil în perioada 2021-2024.

În cele ce urmează, o serie de grafice ale Centrului de Cercetare al Parlamentului European care prezintă, comparativ, proiectul inițial propus de Comisie în 2018, proiectul revizuit în 2020, poziția de negociere a Parlamentului European și diferențele față de alocările din cadrul multianual 2014-2020.

Schimbare de paradigmă bugetară

Revenind la ”rețeta financiară” în dispută, graficele realizate de think-tank-ul Parlamentului European arată cum a schimbat coronavirus prioritățile bugetare.

Înainte de criza coronavirus, UE privea cu îngrijorare către Est. În noul proiect de buget multianual, în Capitolul Reziliență, Securitate și Apărare, cele mai drastice reduceri de bugete (față de propunerea inițială a Comisiei) sunt operate la Mobilitate Militară și din Fondul European de Apărare:

Reduceri semnificative sunt operate și la Capitolul Migrație și Controlul Granițelor, unde alocările agențiilor descentralizate sunt diminuate cu aproape 37%.

Cele mai numeroase reduceri, nu neapărat ca sume, ci ca număr al politicilor afectate, se regăsesc la Capitolul Coeziune și Valori. De precizat că la acest capitol se regăsesc și cele mai mari diferențe de abordare între Comisie și Parlament.

Principala bătălie se dă totuși pe banii Fondului de relansare

Fondul de relansare de 750 miliarde euro stă în centrul disputelor naționale. Cele mai recente poziții vin din Italia, de unde premierul Giuseppe Conte a anunțat că se va împotrivi ”oricărui compromis slab” în ceea ce privește dimensiunea sau alocările din fondul de relansare.

Grecia, prin vocea premierului Kyriakos Mitsotakis, a anunțat că nu va accepta ca banii de relansare să fie acordați în baza unor condiții de tipul celor impuse țării în perioada crizei euro (reforme structurale).

Pe de altă parte, Țările de Jos, spune premierul Mark Rutte, nu poate accepta atât de multe granturi (Comisia propune formula 2/3 granturi, 1/3 credite), care să fie acordate fără niciun fel de condiții atașate.

Comisia Europeană vorbește mai mult despre condiționări legate de ”respectarea statului de drept” – ceea ce provoacă reacții nervoase în Polonia și Ungaria, în timp ce statele ”frugale” (Țările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia) cer atașarea de condiții privind reforme structurale economice în țările care vor beneficia de granturi.

O dispută separată este legată de ”cheia” de alocare a banilor din Fondul de recuperare, statele din Sud, de exemplu, fiind nemulțumite că Polonia este unul dintre principalii beneficiari chiar dacă economia a avut mai puțin de suferit în pandemie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Complexul Energetic Hunedoara va fi divizat, termocentrala Mintia preluată de autoritățile locale

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) se va diviza până în septembrie în două entităţi care vor include câte o termocentrală, a anunţat joi, la Petroşani, ministrul… Mai mult

Stiri

Liban, în prag de revoluție – populația din Beirut cere ajutorul lui Emmanuel Macron

Razvan Diaconu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers joi în Liban pentru a discuta cu liderii politici și pentru a găsi soluții de revenire după dezastrul produs… Mai mult

Stiri

Guvernul continuă și în toamnă măsura de sprijin a părinților care stau acasă cu copilul dacă școala e închisă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că măsura de sprijinire a părinților care stau acasă cu copilul, în cazul închiderii școlii din cauza epidemiei de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Raport al Departamentului de Stat: Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult