Dacă liderii UE nu reușesc săptămâna viitoare să ajungă la un compromis în ceea ce privește pachetul de recuperare economică, atunci ”vom începe să avem cu adevărat dificultăți”, a averizat marți Comisarul pentru Buget, Johannes Hahn.
”Oamenii așteaptă ca politicienii să fie capabili să ia decizii și trebuie să perceapă determinare și încredere. Dacă nu există încredere, nu există speranță, nu există consum, iar fără consum nu există investiții”, a spus, citat de Euractiv, comisarul Hahn înb timpul unui eveniment organizat la Bruxelles.
Johannes Hahn a insistat că este foarte important pentru UE să demonstreze că este capabilă să ia decizii și să furnizeze ”armele” care să combată consecințele socio-economice ale coronavirus și, mai mult, că pune la dispoziția instituțiilor ”suficiente rezerve financiare” pentru a face față unui eventual val doi al infectărilor cu coronavirus.
Johannes Hahn a mai averizat marți că proiectul de buget multianual, care conține instrumentul de recuperare, este acompaniat de alte 22 de texte de lege care la rândul lor vor trebui negociate, deci UE riscă să intre în criză de timp.
Această criză este foarte aproape în condițiile în care pozițiile statelor membre față de următorul Cadru Financiar Multianual rămân divergente chiar și cu mai puțin de 10 zile înainte de debutul summit-ului UE de la care se așteaptă teoretic un acord în baza căreia Comisia Europeană să înceapă ”să livreze” promisiunile făcute în plină criză.
La reuniunea din 17-18 iulie, președintele Consiliului, Charles Michel, este așteptat să propună o variantă de compromis pe care statele membre să o negocieze în continuare. Cu acest demers, președintele Consiliului încearcă să armonizeze pozițiile antagonice ale statelor membre – sau chiar ale instituțiilor europene – vizavi de alocări bugetare sau de condiționările care vor însoți granturile și creditele europene de relansare.
Charles Michel urmează să discute draftul proiectului său, miercuri, împreună cu președintele Comisiei, președintele Parlamentului European și cu cancelarul Angela Merkel, din poziția de șef al președinției germane a Consiliului UE.
Cifrele de la care pleacă negocierile instituționale
Pregătirea bugetului multianual UE 2021-2027 a început formal în urmă cu mai bine de 2 ani, când în mai 2018 a fost prezentată propunerea Comisiei Europene. Parlamentul European și-a definitivat poziția de negociere în noiembrie 2018. Prima dezbatere substanțială în Consiliul European a fost organizată abia în februarie 2020 și s-a încheiat fără un acord.
Pandemia coronavirus a complicat și mai mult dezbaterile, iar în noile circumstanțe Comisia a reformulat, pe 27 mai 2020, proiectul de buget multianual la care a legat un plan de relansare economică care a fost denumit ”Next Generation UE”, aplicabil în perioada 2021-2024.
În cele ce urmează, o serie de grafice ale Centrului de Cercetare al Parlamentului European care prezintă, comparativ, proiectul inițial propus de Comisie în 2018, proiectul revizuit în 2020, poziția de negociere a Parlamentului European și diferențele față de alocările din cadrul multianual 2014-2020.
Schimbare de paradigmă bugetară
Revenind la ”rețeta financiară” în dispută, graficele realizate de think-tank-ul Parlamentului European arată cum a schimbat coronavirus prioritățile bugetare.
Înainte de criza coronavirus, UE privea cu îngrijorare către Est. În noul proiect de buget multianual, în Capitolul Reziliență, Securitate și Apărare, cele mai drastice reduceri de bugete (față de propunerea inițială a Comisiei) sunt operate la Mobilitate Militară și din Fondul European de Apărare:
Reduceri semnificative sunt operate și la Capitolul Migrație și Controlul Granițelor, unde alocările agențiilor descentralizate sunt diminuate cu aproape 37%.
Cele mai numeroase reduceri, nu neapărat ca sume, ci ca număr al politicilor afectate, se regăsesc la Capitolul Coeziune și Valori. De precizat că la acest capitol se regăsesc și cele mai mari diferențe de abordare între Comisie și Parlament.
Principala bătălie se dă totuși pe banii Fondului de relansare
Fondul de relansare de 750 miliarde euro stă în centrul disputelor naționale. Cele mai recente poziții vin din Italia, de unde premierul Giuseppe Conte a anunțat că se va împotrivi ”oricărui compromis slab” în ceea ce privește dimensiunea sau alocările din fondul de relansare.
Grecia, prin vocea premierului Kyriakos Mitsotakis, a anunțat că nu va accepta ca banii de relansare să fie acordați în baza unor condiții de tipul celor impuse țării în perioada crizei euro (reforme structurale).
Pe de altă parte, Țările de Jos, spune premierul Mark Rutte, nu poate accepta atât de multe granturi (Comisia propune formula 2/3 granturi, 1/3 credite), care să fie acordate fără niciun fel de condiții atașate.
Comisia Europeană vorbește mai mult despre condiționări legate de ”respectarea statului de drept” – ceea ce provoacă reacții nervoase în Polonia și Ungaria, în timp ce statele ”frugale” (Țările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia) cer atașarea de condiții privind reforme structurale economice în țările care vor beneficia de granturi.
O dispută separată este legată de ”cheia” de alocare a banilor din Fondul de recuperare, statele din Sud, de exemplu, fiind nemulțumite că Polonia este unul dintre principalii beneficiari chiar dacă economia a avut mai puțin de suferit în pandemie.
