Cea mai mare contribuție la deficitul bugetului public consolidat în anul 2011 a avut-o bugetul asigurărilor sociale de stat, destinat cu precădere plății pensiilor. Adică 13,3 miliarde lei sau 3,15 miliarde euro la cursul oficial, bani care nu au fost colectați la impozitare nici de la salariați și nici de la patroni și au trebuit acoperiți de la bugetul de stat.
Adică, în principal, din impozitarea directă a veniturilor (salarii, profit, proprietăți etc.) și taxarea cu TVA a tranzacțiilor cu mărfuri și servicii, bani plătiți de toți cetățenii și care nu aveau drept destinație plata pensiilor.
De altfel, nu mai departe de anul 2006, bugetul asigurărilor sociale era echilibrat, pensiile fiind plătite chiar din banii colectați cu acest scop.
Statistica oficială la nivelul intervalului 2005 – 2011 ne oferă o explicație la nivelul evoluției salariilor și pensiilor în termeni reali, respectiv ajustate similar cu aceeași inflație consemnată an de an în perioada menționată. Dacă se cumulează sporurile și scăderile pe cei șapte ani menționați, se constată o majorare de 58,2% la nivelul salariilor și de 102,3% la nivelul pensiilor.
Intervalul în care s-a produs dezechilibrul devenit acum cronic al sistemului de asigurări sociale este 2007 – 2009, perioadă în care salariile au crescut cu 33,6% iar pensiile cu 84,4%. Ceea ce ar fi trebuit să sară imediat în ochi celor care au luat deciziile în materie, din moment ce pensiile se plătesc din contribuțiile aplicate pe salarii.
Orice majorare de pensii nu poate depăși creșterea de salarii fără a creea deficit pe termen lung (s-a văzut că drepturile, odată acordate, nu mai pot fi retrase), cu excepția cazului în care s-ar percepe taxe mai mari pe salarii. La noi, s-a procedat exact invers, cu excepția revenirii la un CAS mai înalt în februarie 2009, imediat după alegerile din anul precedent (atenție, se vehiculează iar reducerea CAS aplicat pe salarii !).
Suma care a trebuit plătită din bugetul de stat anul trecut pentru a susține plata pensiilor a reprezentat 27,8% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Dacă se face calculul a ceea ce s-ar fi întâmplat dacă pensiile reale ar fi crescut sincron cu salariile reale (tot cu 58,2%) se obține rezultatul deloc surprinzător că, în anul 2011, nu am fi avut nevoie exact de 27,8% din bani. Adică nu am fi avut nevoie de transferuri de la bugetul de stat.
În traducere, măsurile de majorare diferențiată a pensiilor, peste posibilitățile date de evoluția salariilor, au dus la un deficit de 2,3% din PIB-ul anual, calculat pentru 2011, pe care va trebui să îl tot purtăm după noi până vom găsi o soluție, oricare ar fi ea. deficit care ne mai lasă un spațiu foarte mic pentru alte alocări, dat fiind pragul de 3% impus de criteriile Maastricht.
Exemplu elocvent pentru consecințele puțin discutate ale unor măsuri puțin discutate din motive populiste, balanța de plăți din primul trimestru al acestui an încă arăta o anumită plată de 15 milioane de euro. Plată aferentă banilor luați cu caracter excepțional la una din tranșele acordului de aproape 20 miliarde euro încheiat în 2009 cu FMI-UE-BM pentru echilibrare bugetară.
Echilibrare prevăzută de OUG 99/2009 la nivelul a 1,56 miliarde DST din totalul de 11,44 miliarde DST luați de la FMI, în principal pentru plata pensiilor majorate cu 12% în termeni reali și încadrarea în deficit, fără de care ieșeam din condițiile impuse prin acord. bani luați care s-au cheltuit demult, dar au lăsat și acum datoriile aferente.
5 răspunsuri
Sa multumim crizei ca nu a fost aplicata si ultima majorare de salarii in invatamint. Acea faimoasa marire cu 50 % , aprobata in UNANIMITATE , semnata de presedinte si publicata in monitorul oficial . Daca adaugam si masura de introducerea a pensilor militare in sistemul national (civil) de plata a pensilor impreuna cu recalcularea acestora in plina criza economica (+30% efort financiar datorita doar recalcularii si doar pe acest segment ), se intelege ca UNICA preocupare a clasei politice romanesti (indiferent de culoare , denumire , nume si prenume) a fost, este si va fi doar pensile si salarile bugetarilor . In rest dupa noi potopul . Se vede clar si dupa evolutia datoriei interne + externe. Respectiv in lei si valuta in doar 4 ani . Rezultate „marete” care ne asigura un primat european . (in cresterea datoriei in valori absolute )
Deficitul fondului de pensii isi are izvorul si in filosofia gresita care a stat la baza pensionarilor inregistrate in ultimii ani. Au fost pensionati obligatoriu zeci de mii de salariati din invatamant, cercetare si din sistemul sanitar.
De ce?! pentru ca aceasta actiune nu a fost judecata sistemic. S-au micsorat cheltuielile cu salariile in aceste sectoare, dar s-a marit deficitul fondului de pensii.
Pensionarea salariatilor, in general, nu trebuie sa fie o actiune coercitiva din partea statului ( a ministerelor), ci trebuie lasata la hotararea salariatilor. Ce gandire este aceasta prin care statul isi impune sa mareasca cheltuielile cu plata pensiilor? Profesorii, cercetatorii, medicii nu doreau sa fie pensionati la 65 de ani. Statul i-a obligat insa ,cu impactul asupra deficitului fondului de pensii, inclusiv prin micsorarea corespunzatoare a incasarilor pentru asigurarile de pensii. Pensionarea trebuie sa se faca numai la cererea salariatului, iar decizia o ia acesta prin consultare cu angajatorul. Aceasta cu atat mai mult daca tinem seama de numarul redus al salariatilor (sub cel al pensionarilor).
Trebuie adaugate si alte doua masuri luate, care au contribuit la acest decalaj:
– asigurarea pensiei minime obligatorii de 350 lei chiar daca nu meritai acesti bani;
– reducerea contributiei la pensia de stat cu 3,5% si virarea acestei sume la pilonul de pensi private.
Cine poarta responsabilitatea acestei cresteri explozive a numarului de pensionari, cind in acest numar prin decizii guvernamentale au fost inclusi toti cei ce nu au contribuit niciodata la fondul de pensii, ca agricultorii, militarii???
Si acele pensionari anticipate in masa facute cind se inchideau masiv intreprinderile de stat, in loc de somajul normal ce trebuia acordat? Daca in loc de a fi declarati pensionari ar fi fost declarati someri, poate dupa un timp ar fi revenit in situatia de angajati si deci platitori de taxe.Daca guvernul vrea sa faca protectie sociala nu ar trebui sa o faca din contributiile de pensie ale masei de cetateni ce si le-au platit o viata in speranta unei pensii decente, ca acum sa ni se arunce in ochi praful ca suntem prea multi.Din pacate nu am datele de calcul dar ar fi util de stiut din totalul de pensionari de azi citi provin din fostii CAP-isti, militari si pensionari anticipate in masa facute la lichidari si restructurari de intreprinderi si cit este cuantumul sumelor platite acestora? Ce ziceti D-le Marin Pana, ne puteti da aceste date, ca vad ca aveti o multime de altele colaterale?