Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), ar fi încercat, prin intervențiile sale publice dinaintea ședinței de politică monetară să facă presiune asupra Consiliului guvernatorilor să ia măsuri mai ample, a comentat o sursă citată de Reuters.

”Draghi a ridicat așteptările prea sus, intenționat, în încercarea de a strânge cu ușa Consiliul guvernatorilor”, a spus sursa, adăugând că ”acest lucru a fost problematic și a fost criticat pentru asta, în privat, de mai mulți guvernatori”.

Spre deosebire de anul trecut, când decidenții care s-au opus programului de relaxare cantitativă și-au făcut publică poziția, discuțiile s-au purtat de data aceasta în spatele ușii. Mai exact, oponenții au intervenit în cadrul comisiilor care au pregătit deciziile, asigurându-se că măsurile mai radicale așteptate de piețe nu vor ajunge niciodată pe masa Consiliului.

Analiștii întrevedeau posibilitatea majorării cu 25% a achizițiilor lunare, de 60 de miliarde de euro, precum și o reducere mai amplă a dobânzilor la depozite. Alte opțiuni mai radicale luate în calcul au fost includerea obligațiunilor corporative în ”coșul” de bonduri din care pot cumpăra băncile centrale din zona euro, dar și practicarea unor dobânzi ”punitive” pentru băncile care țin prea multă lichiditate la BCE.

”Ceea ce s-a adoptat până la urmă a fost un set de opțiuni care putea strânge o majoritate confortabilă. Măsurile mai exotice nu puteau și nu au fost, prin urmare, nici măcar propuse”, a comentat sursa.

Alte surse au comentat că a fost mai bine ca Draghi să obțină un consens la ședința de politică monetară decât să propună ceva care să nu fie adoptat de Consiliu.

BCE a decis la finele săptămânii extinderea programului de relaxare cantitativă menit să readucă inflaţia din zona euro aproape, dar sub nivelul de 2%.

În acest sens, Mario Draghi a anunţat joi prelungirea programului cu şase luni, respectiv până la finele lunii martie 2017, precum şi includerea bondurilor emise de autorităţi publice regionale sau locale în “coşul” de obligaţiuni pe care băncile centrale din zona euro le pot cumpăra.

BCE a menţinut însă limita de 60 de miliarde de euro pe lună pentru aceste achiziţii.

“Măsurile de astăzi au fost luate pentru a asigura revenirea ratei inflaţiei sub sau aproape de 2% şi, în consecinţă, ancorarea aşteptărilor inflaţioniste pe termen mediu”, a declarat Mario Draghi, în cadrul unei conferinţe ce a avut loc la Frankfurt.

De asemenea, BCE a decis să reducă rata dobânzii la facilitatea de depozit cu 10 puncte de bază, la -0,3%.

Draghi a indicat încă de acum şase săptămâni faptul că programul de relaxare cantitativă ar putea fi extins, iar la finele lunii noiembrie a dat asigurări că “vom face ce trebuie să facem pentru a creşte inflaţia cât de repede posibil”, folosind toate instrumentele permise de mandatul BCE.

Revenirea economică a celor 19 state din zona euro nu a fost suficient de rapidă pentru a asigura şi revenirea inflaţiei în intervalul ţintit de BCE, cel care ar asigura stabilitatea preţurilor.

Analiştii se aşteptau ca BCE să acţioneze astfel, însă anticipau măsuri mai ample.