fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

de Marin Pana , 31.3.2020

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniune ca nivel al cheltuielilor pentru sănătate, atât absolut, în termeni comparabili ( euro pps), cât și procentual, pe baza raportării la PIB.

Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 € – pps, adică ajustat cu nivelul prețurilor, pentru comparabilitate – , media UE fiind de 2 884 €), cât și ca procentaj din PIB (5 % față de 9,8 % în UE;
diminuate de la 5,2% în 2017 – n.r.).

Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5 %) este în concordanță cu media UE (79,3 %). Deși plățile directe sunt în general scăzute, cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, plățile informale ( a se citi șpaga – n.r.) sunt deopotrivă substanțiale și răspândite.
În termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă.”

De reținut și antepenultimul loc deținut la speranța de viață (75,3 ani, de puțin peste Letonia 74,9 ani și Bulgaria – 74,8 ani), situată cu aproape șase ani sub media UE (80,9 ani). Diferența de gen între femei și bărbați este și ea semnificativ mai ridicată (7,4 ani) în raport cu situația din Uniune.

În fine, România figurează pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile, cu 208 cazuri la 100.000 de locuitori, devansând în acest nedorit clasament Lituania (206), Letonia (203), Bulgaria (194) și Ungaria (176) și fiind cu mult peste media UE, de 93 de cazuri la 100 de mii de locuitori.

Ca să punem lucrurile în perspectivă, datele publicate de Comisia Europeană, corelate cu populația consemnată de Eurostat ( 19.587 mii persoane) înseamnă că pe parcursul unui an au decedat din cauze tratabile 40.741 de locuitori, adică o medie de 112 persoane pe zi. Iar asta fără pandemia Covid, care nu a făcut decât să reliefeze neajunsurile din sănătate.

Cum este rezumată situația din perspectiva experților internaționali

Iată cum este rezumată situația potrivit celui mai recent profil de țară, care reprezintă activitatea comună a OCDE și a European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană:

EficiențăRatele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE. Mortalitatea prematură ar putea fi redusă substanțial dacă ar exista politici de sănătate publică și de prevenție mai eficace, un rol consolidat al asistenței medicale primare, precum și un acces mai bun la servicii.

AccesibilitateO proporție substanțială a populației raportează nevoi nesatisfăcute de asistență medicală; în plus, accesul la această asistență este marcat de discrepanțe regionale, etnice și de venit semnificative. Persoanele din zonele rurale, cele care provin din comunități marginalizate și grupurile cu nivel socioeconomic mai scăzut se confruntă cu obstacole mai mari în calea obținerii de asistență medicală.

ReziliențăDependența excesivă și de lungă durată de serviciile spitalicești contribuie la crearea unui sistem de sănătate ineficient. Asistența medicală primară dispune de resurse insuficiente și este, în același timp, prea puțin utilizată, dar se încearcă realocarea de resurse către asistența medicală primară. Întrucât, în general, nu se efectuează o evaluare a performanței sistemului de sănătate, este dificil să se aducă îmbunătățiri.

De unde și afirmația răspicată a președintelui privind faptul că, odată cu terminarea crizei actuale, va trebui să trecem la o evaluare foarte serioasă a sistemului național de asigurare a sănătății. Și să luăm măsuri în consecință, pentru că, parafrazând o anumită zicere „dacă sănătate nu e, nimic nu e”.

Soluția care s-ar impune – creșterea puternică PE TERMEN LUNG a alocărilor bugetare

Ponderea de circa 5% din PIB s-a păstrat în 2019 și era prevăzută pentru 2020, potrivit datelor privind execuția bugetară și ponderii cheltuielilor publice pentru sănătate în PIB de aproximativ 80%. Concret, suma din bugetul Fondului Național unic de asigurări de sănătate a fost anul trecut de 41.804,4 milioane lei la un PIB de 1.053.884,8 milioane lei ( varianta provizorie 1). Ceea ce conduce la o alocare pentru sănătate pe 2019 preliminată la 570 euro pe locuitor sau 1.095 euro ajustat cu nivelul prețurilor.

Există, însă, o observație foarte importantă. Costul forței de muncă în domeniul sanitar rămâne încă relativ scăzut în context european, dar nivelul costurilor cu aparatura, medicamentele, dispozitivele și materialele necesare ( marea majoritate din import) este similar cu cel din Occident, ceea ce face ajustarea cu nivelul general al prețurilor puțin relevantă.

Practic, „manopera” este destul corect reflectată, dar lipsurile de pe partea materială sunt de fapt amplificate în raport cu statistica pe bază de paritate a puterilor de cumpărare. Ceea ce ar presupune alocări din PIB cu procentaje mult mai mari decât media UE, situată la 7%, pentru a avea acces la aceleași resurse de tratament.

Oricum, s-ar impune o prioritizare absolută pe termen lung a alocărilor pentru sănătate. Nu în ritmul de creștere economică (admițând că vom mai avea așa ceva în 2020, ceea ce e puțin probabil), cu păstrarea nivelui codaș european de 5%, ci undeva spre 10% din PIB, respectiv o dublare a alocărilor ( nu spre salarii, ci pentru spitale, aparatură, medicamente și materiale sanitare).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Nuclearelectrica își completează linia de afaceri cu mina de uraniu din Tulgheș-Grințieș, judeţul Neamţ

Vladimir Ionescu

Nuclearelectrica (SNN), operatorul Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă, a preluat licenţa de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheș-Grințies, din… Mai mult

Stiri

Guvernul permite deconectarea consumatorilor restanțieri la plata facturilor de curent electric și de gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență prin care va permite deconectarea consumatorilor de la rețelele de electricitate și de gaze naturale pentru neplata… Mai mult

Europa

România donează 1,3 milioane de doze de vaccin AstraZeneca pentru Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

Vladimir Ionescu

România va acorda ajutor umanitar constând în vaccinuri pentru patru state: Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat… Mai mult

Stiri

Premieră în România: Municipalitatea Oradea și județul Bihor își fac companie aeriană proprie

Razvan Diaconu

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, şi Florin Birta, primar al Municipiului Oradea, au anunțat joi o premieră în România: judeţul Bihor şi municipiul Oradea… Mai mult

Stiri

Starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, joi, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul României cu alte 30 de zile, a anunţat premierul Florin Cîţu. Măsura a fost… Mai mult

Stiri

„La Transporturi ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară” – Florin Cîțu, despre proiectul de rectificare

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu este nemulțumit că multe ministere au cerut bani la rectificare deși nu au fost capabile să cheltuiască banii alocați la începutul anului.… Mai mult

Stiri

România în topul țărilor UE producătoare de bere

Marin Pana

Eurostat a inclus România pe locul 7 în topul țărilor UE producătoare de bere, potrivit comunicatului dat cu ocazia Zilei Internaționale a Berii. Cu 1,7… Mai mult