fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

de Marin Pana , 31.3.2020

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniune ca nivel al cheltuielilor pentru sănătate, atât absolut, în termeni comparabili ( euro pps), cât și procentual, pe baza raportării la PIB.

Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 € – pps, adică ajustat cu nivelul prețurilor, pentru comparabilitate – , media UE fiind de 2 884 €), cât și ca procentaj din PIB (5 % față de 9,8 % în UE;
diminuate de la 5,2% în 2017 – n.r.).

Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5 %) este în concordanță cu media UE (79,3 %). Deși plățile directe sunt în general scăzute, cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, plățile informale ( a se citi șpaga – n.r.) sunt deopotrivă substanțiale și răspândite.
În termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă.”

De reținut și antepenultimul loc deținut la speranța de viață (75,3 ani, de puțin peste Letonia 74,9 ani și Bulgaria – 74,8 ani), situată cu aproape șase ani sub media UE (80,9 ani). Diferența de gen între femei și bărbați este și ea semnificativ mai ridicată (7,4 ani) în raport cu situația din Uniune.

În fine, România figurează pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile, cu 208 cazuri la 100.000 de locuitori, devansând în acest nedorit clasament Lituania (206), Letonia (203), Bulgaria (194) și Ungaria (176) și fiind cu mult peste media UE, de 93 de cazuri la 100 de mii de locuitori.

Ca să punem lucrurile în perspectivă, datele publicate de Comisia Europeană, corelate cu populația consemnată de Eurostat ( 19.587 mii persoane) înseamnă că pe parcursul unui an au decedat din cauze tratabile 40.741 de locuitori, adică o medie de 112 persoane pe zi. Iar asta fără pandemia Covid, care nu a făcut decât să reliefeze neajunsurile din sănătate.

Cum este rezumată situația din perspectiva experților internaționali

Iată cum este rezumată situația potrivit celui mai recent profil de țară, care reprezintă activitatea comună a OCDE și a European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană:

EficiențăRatele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE. Mortalitatea prematură ar putea fi redusă substanțial dacă ar exista politici de sănătate publică și de prevenție mai eficace, un rol consolidat al asistenței medicale primare, precum și un acces mai bun la servicii.

AccesibilitateO proporție substanțială a populației raportează nevoi nesatisfăcute de asistență medicală; în plus, accesul la această asistență este marcat de discrepanțe regionale, etnice și de venit semnificative. Persoanele din zonele rurale, cele care provin din comunități marginalizate și grupurile cu nivel socioeconomic mai scăzut se confruntă cu obstacole mai mari în calea obținerii de asistență medicală.

ReziliențăDependența excesivă și de lungă durată de serviciile spitalicești contribuie la crearea unui sistem de sănătate ineficient. Asistența medicală primară dispune de resurse insuficiente și este, în același timp, prea puțin utilizată, dar se încearcă realocarea de resurse către asistența medicală primară. Întrucât, în general, nu se efectuează o evaluare a performanței sistemului de sănătate, este dificil să se aducă îmbunătățiri.

De unde și afirmația răspicată a președintelui privind faptul că, odată cu terminarea crizei actuale, va trebui să trecem la o evaluare foarte serioasă a sistemului național de asigurare a sănătății. Și să luăm măsuri în consecință, pentru că, parafrazând o anumită zicere „dacă sănătate nu e, nimic nu e”.

Soluția care s-ar impune – creșterea puternică PE TERMEN LUNG a alocărilor bugetare

Ponderea de circa 5% din PIB s-a păstrat în 2019 și era prevăzută pentru 2020, potrivit datelor privind execuția bugetară și ponderii cheltuielilor publice pentru sănătate în PIB de aproximativ 80%. Concret, suma din bugetul Fondului Național unic de asigurări de sănătate a fost anul trecut de 41.804,4 milioane lei la un PIB de 1.053.884,8 milioane lei ( varianta provizorie 1). Ceea ce conduce la o alocare pentru sănătate pe 2019 preliminată la 570 euro pe locuitor sau 1.095 euro ajustat cu nivelul prețurilor.

Există, însă, o observație foarte importantă. Costul forței de muncă în domeniul sanitar rămâne încă relativ scăzut în context european, dar nivelul costurilor cu aparatura, medicamentele, dispozitivele și materialele necesare ( marea majoritate din import) este similar cu cel din Occident, ceea ce face ajustarea cu nivelul general al prețurilor puțin relevantă.

Practic, „manopera” este destul corect reflectată, dar lipsurile de pe partea materială sunt de fapt amplificate în raport cu statistica pe bază de paritate a puterilor de cumpărare. Ceea ce ar presupune alocări din PIB cu procentaje mult mai mari decât media UE, situată la 7%, pentru a avea acces la aceleași resurse de tratament.

Oricum, s-ar impune o prioritizare absolută pe termen lung a alocărilor pentru sănătate. Nu în ritmul de creștere economică (admițând că vom mai avea așa ceva în 2020, ceea ce e puțin probabil), cu păstrarea nivelui codaș european de 5%, ci undeva spre 10% din PIB, respectiv o dublare a alocărilor ( nu spre salarii, ci pentru spitale, aparatură, medicamente și materiale sanitare).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de gaze naturale acuză că măsurile ANRE nu protejează nici consumatorii, nici piața: câștigător ar fi Gazprom

Adrian N Ionescu

Producătorii de gaze naturale acuză Autoritatea Naţională din domeniul Energiei (ANRE) că nu respectă, în elaborarea reglementărilor, ceea ce a convenit în consultările cu aceștia.… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat a doua etapă de consultări pentru asigurarea salariilor minime echitabile în UE

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunțat miercuri lansarea celei de-a doua etape de consultări cu sindicatele și organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a… Mai mult

Stiri

”Atingere adusă autorității”, interzisă – amendament propus de Jandarmerie la Legea manifestațiilor publice

Vladimir Ionescu

O serie de prevederi neclare și periculoase pentru libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare au fost elaborate de un Grup de Lucru al… Mai mult

Stiri

Parlamentul dublează alocațiile copiilor – impact 3 miliarde lei în 2020

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților a adoptat miercuri legea de respingere a Ordonanței de Urgență care amâna dublarea alocațiilor până la data de 1 august 2020. Au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță un nou pachet de legi ale Justiției: ”Trebuie să ducem la bun sfârșit ce am început la referendum”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a convenit cu premierul Ludovic Orban modificarea legilor Justiției printr-un nou pachet legislativ, care va fi elaborat în… Mai mult

Stiri

Prelungirea mandatelor primarilor prin OUG e neconstituțională, la fel legea prin care Parlamentul decide data alegerilor locale – decizii CCR

Vladimir Ionescu

CCR a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor locali și legea PSD-ALDE-Pro România prin… Mai mult

Stiri

Proiect de dezvoltare a unui test Covid fabricat în România – Universitatea București, parteneră

Vladimir Ionescu

O echipă de specialiști ai Facultății de Biologie din Universitatea din București este parteneră într-un proiect de cercetare pentru dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și… Mai mult