fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

de Marin Pana , 31.3.2020

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniune ca nivel al cheltuielilor pentru sănătate, atât absolut, în termeni comparabili ( euro pps), cât și procentual, pe baza raportării la PIB.

Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 € – pps, adică ajustat cu nivelul prețurilor, pentru comparabilitate – , media UE fiind de 2 884 €), cât și ca procentaj din PIB (5 % față de 9,8 % în UE;
diminuate de la 5,2% în 2017 – n.r.).

Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5 %) este în concordanță cu media UE (79,3 %). Deși plățile directe sunt în general scăzute, cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, plățile informale ( a se citi șpaga – n.r.) sunt deopotrivă substanțiale și răspândite.
În termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă.”

De reținut și antepenultimul loc deținut la speranța de viață (75,3 ani, de puțin peste Letonia 74,9 ani și Bulgaria – 74,8 ani), situată cu aproape șase ani sub media UE (80,9 ani). Diferența de gen între femei și bărbați este și ea semnificativ mai ridicată (7,4 ani) în raport cu situația din Uniune.

În fine, România figurează pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile, cu 208 cazuri la 100.000 de locuitori, devansând în acest nedorit clasament Lituania (206), Letonia (203), Bulgaria (194) și Ungaria (176) și fiind cu mult peste media UE, de 93 de cazuri la 100 de mii de locuitori.

Ca să punem lucrurile în perspectivă, datele publicate de Comisia Europeană, corelate cu populația consemnată de Eurostat ( 19.587 mii persoane) înseamnă că pe parcursul unui an au decedat din cauze tratabile 40.741 de locuitori, adică o medie de 112 persoane pe zi. Iar asta fără pandemia Covid, care nu a făcut decât să reliefeze neajunsurile din sănătate.

Cum este rezumată situația din perspectiva experților internaționali

Iată cum este rezumată situația potrivit celui mai recent profil de țară, care reprezintă activitatea comună a OCDE și a European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană:

EficiențăRatele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE. Mortalitatea prematură ar putea fi redusă substanțial dacă ar exista politici de sănătate publică și de prevenție mai eficace, un rol consolidat al asistenței medicale primare, precum și un acces mai bun la servicii.

AccesibilitateO proporție substanțială a populației raportează nevoi nesatisfăcute de asistență medicală; în plus, accesul la această asistență este marcat de discrepanțe regionale, etnice și de venit semnificative. Persoanele din zonele rurale, cele care provin din comunități marginalizate și grupurile cu nivel socioeconomic mai scăzut se confruntă cu obstacole mai mari în calea obținerii de asistență medicală.

ReziliențăDependența excesivă și de lungă durată de serviciile spitalicești contribuie la crearea unui sistem de sănătate ineficient. Asistența medicală primară dispune de resurse insuficiente și este, în același timp, prea puțin utilizată, dar se încearcă realocarea de resurse către asistența medicală primară. Întrucât, în general, nu se efectuează o evaluare a performanței sistemului de sănătate, este dificil să se aducă îmbunătățiri.

De unde și afirmația răspicată a președintelui privind faptul că, odată cu terminarea crizei actuale, va trebui să trecem la o evaluare foarte serioasă a sistemului național de asigurare a sănătății. Și să luăm măsuri în consecință, pentru că, parafrazând o anumită zicere „dacă sănătate nu e, nimic nu e”.

Soluția care s-ar impune – creșterea puternică PE TERMEN LUNG a alocărilor bugetare

Ponderea de circa 5% din PIB s-a păstrat în 2019 și era prevăzută pentru 2020, potrivit datelor privind execuția bugetară și ponderii cheltuielilor publice pentru sănătate în PIB de aproximativ 80%. Concret, suma din bugetul Fondului Național unic de asigurări de sănătate a fost anul trecut de 41.804,4 milioane lei la un PIB de 1.053.884,8 milioane lei ( varianta provizorie 1). Ceea ce conduce la o alocare pentru sănătate pe 2019 preliminată la 570 euro pe locuitor sau 1.095 euro ajustat cu nivelul prețurilor.

Există, însă, o observație foarte importantă. Costul forței de muncă în domeniul sanitar rămâne încă relativ scăzut în context european, dar nivelul costurilor cu aparatura, medicamentele, dispozitivele și materialele necesare ( marea majoritate din import) este similar cu cel din Occident, ceea ce face ajustarea cu nivelul general al prețurilor puțin relevantă.

Practic, „manopera” este destul corect reflectată, dar lipsurile de pe partea materială sunt de fapt amplificate în raport cu statistica pe bază de paritate a puterilor de cumpărare. Ceea ce ar presupune alocări din PIB cu procentaje mult mai mari decât media UE, situată la 7%, pentru a avea acces la aceleași resurse de tratament.

Oricum, s-ar impune o prioritizare absolută pe termen lung a alocărilor pentru sănătate. Nu în ritmul de creștere economică (admițând că vom mai avea așa ceva în 2020, ceea ce e puțin probabil), cu păstrarea nivelui codaș european de 5%, ci undeva spre 10% din PIB, respectiv o dublare a alocărilor ( nu spre salarii, ci pentru spitale, aparatură, medicamente și materiale sanitare).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult