CSM și-a ales noua conducere. Mesajele transmise magistraților de președintele Iohannis

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a ales marți o nouă echipă de conducere: președinte, judecătorul Marius Tudose (foto), și vicepreședinte procurorul Bogdan Gabor.

La ședinţa CSM, prezidată de Klaus Iohannis, au participat membrii Consiliului, fosta conducere a instituției, Adrian Bordea (președinte CSM)şi Gheorghe Muscalu (vicepreședinte CSM), procurorul general al României, Tiberiu Niţu, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis magistraţilor, în discursul susţinut în cadrul şedinţei CSM pe care a prezidat-o, că şansa României este ”statul de drept consolidat, cu o justiţie independentă”.

Mesajele președintelui Iohannis

În discursul său, președintele Klaus Iohannis a transmis magistraților că va ”apăra independența sistemului judiciar” și că se va asigura că ”justiţia va beneficia de liderii potriviţi”.

Șeful statului a specificat însă: ”justitia trebuie exercitata cu  respect si sobrietate, nu etalata sub aspect de exotism mediatic.”

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat, marţi, la şedinţa CSM, că această instituţie trebuie să sancţioneze imediat orice atacuri, ingerinţe, derapaje şi imixtiuni în justiţie, indiferent dacă este vorba despre demnitari de cel mai înalt rang sau de exemplu un consilier comunal.

Propunere: Procurorului General să fie membru CSAT

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa CSM, că, în opinia sa, Procurorul General al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) iar CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă.

”Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.

În plus, Iohannis a precizat că CSM, Înalta Curte de Justiţiei şi Casaţie şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

Ridicarea MCV, obiectiv prioritar

Șeful statului a spus marți că unul din obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), iar România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat: ”a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită şi să se constate că acele condiţionalităţi, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite”.

Premierul anunță sprijin pentru propunerile președintelui

Premierul Victor Ponta a transmis că ideea preşedintelui Klaus Iohannis ca procurorul general să fie membru al CSAT, iar CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă este corectă şi precizează că va sprijini aceste propuneri.

„Cred că este o idee corectă şi iniţiativa legislativă pt CSM ICCJ şi PG – voi sprijini aceste propuneri”, a scris Victor Ponta, pe Twitter, referindu-se la declaraţia de marţi a preşedintelui Iohannis pe această temă.

Noua echipă de conducere

Noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii a fost ales judecătorul Marius Tudose (42 ani), membru în consiliu din 2011.

El a intrat în magistratură în 1995 şi a fost judecător la Judecătoria Slatina, Judecătoria Sectorului 4 şi Judecătoria Sectorului 3. În cadrul acestei ultime instanţe a ocupat funcţia de vicepreşedinte, între 1 octombrie 2000 – 1 noiembrie 2001, şi pe cea de preşedinte, din 1 noiembrie 2001 până în 6 ianuarie 2011.

Marius Tudose a fost coleg de facultate cu actualul premier Victor Ponta.

Conform proiectului de management, judecătorul Marius Tudose Badea susține continuarea procesului, demarat în 2011, de raţionalizare a instanţelor şi parchetelor prin „redesenarea hărţii administrative judiciare„, pentru a creşte eficienţa şi calitatea actului de justiţie.

„Este necesară consolidarea atitudinii pro-active a CSM şi a instituţiilor sistemului judiciar român în dialogul cu instituţiile europene, prin prezentarea progreselor reale, semnificative, raportate la cele patru benchmark-uri. Componenta de cooperare trebuie să se afirme ca proritară, lăsând în plan secund aspectele de verificare”, conform proiectului managerial al judecătorului.

Procurorul Bogdan Gabor (39 de ani), ales vicepreședinte al instituției, şi-a început cariera de magistrat în 1999 în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare. Între 2003 şi 2006 a deţinut funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, ulterior devenind prim-procuror adjunct al acestei instanţe. Din 2007 pana în 2010, Gabor a fost procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Cluj. Apoi, până în 2012, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, iar din ianuarie 2012 a devenit membru al CSM.

Procurorul Bogdan Gabor a fost singurul candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM și susţine, în proiectul publicat pe site-ul consiliului, că Ministerul Justiţiei ar trebui sesizat cu privire la necesitatea modificării pachetului de legi ale justiţiei.

O altă prioritate asumată de procuror este „reanalizarea şi redimensionarea, împreună cu Ministerul Public, a schemelor de personal din cadrul parchetelor, în sensul reducerii numărului de posturi de la unele parchete şi alocarea acestor posturi finanţate către unităţile mari de parchet”.

Magistratul propune şi simplificarea bibliografiei în cadrul procedurilor de organizare a concursurilor de ocupare a funcţiilor de conducere din cadrul instanţelor şi parchetelor.

Despre Consiliul Superior al Magistraturii și câteva repere din 2015

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a ales noua conducere şi a prezentat raportul de activitate pe 2014, în şedinţa de marţi, prima prezidată de noul preşedinte, Klaus Iohannis.

Candidaţii la funcţia de preşedinte al CSM au fost judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte.

Potrivit legii, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2014 de judecătorul Adrian Bordea, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepreşedinte.

În total, CSM are 19 membri. Nouă judecători şi cinci procurori sunt desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.

În 2015, CSM va trebui să avizeze o nouă propunere pentru conducerea DIICOT, rămas fără procuror șef după reținerea Alinei Bica în dodarul privind retrocedările ilegale de la ANRP.

O altă decizie este legată de numirea președintelui Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție