Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
04.12.2019
Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult›
03.12.2019
Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult›
03.12.2019
Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult›
03.12.2019

CSM, aviz negativ pe Ordonanțele de grațiere și amnistie mascată prin dezincriminarea unor fapte
de Vladimir Ionescu 25.1.2017
Plenul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat miercuri aviz negativ pentru proiectele de ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor.
CSM nu a analizat conținutul ordonanțelor, considerând suficient faptul că cele două proiecte nu pot fi adoptate prin OUG, pentru că ar fi neconstituțional.
Ministerului Justiţiei, care nu este obligat să țină cont de observațiile judecătorilor și procurorilor, avizul fiind unul pur consultativ.
Ministrul Justiției, Florin Iordache, nu a fost prezent la ședința de miercuri a CSM.
Prezentăm integral comunicatul CSM:
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că procedura adoptării proiectelor menţionate pe calea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, nu întruneşte cerinţele constituţionale ale art.115 alin. (4) din Constituţia României şi nici pe cele ale art.73 alin.3 lit.i din legea fundamentală, în ceea ce priveşte proiectul pentru graţierea unor pedepse.
Constituţia României prevede, în cuprinsul art.115 alin. (4), că „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.
Plenul Consiliului apreciază că acordarea graţierii colective nu poate forma obiect al unei ordonanţe de urgenţă, acest act de clemenţă reprezentând atributul exclusiv al Parlamentului, potrivit art.75 alin.3 lit. i din Constituţia României şi art.2 din Legea nr.546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii.
Pe de altă parte, deşi s-a motivat în sensul că se urmăreşte scopul armonizării dispoziţiilor Codului penal şi Codului de procedură penală cu decizii ale Curţii Constituţionale, multe dintre modificările propuse prin proiectul de act normativ analizat depăşesc sfera modificărilor impuse de Deciziile Curţii Constituţionale.
Având în vedere neîndeplinirea condiţiilor de adoptare a Ordonanţelor de urgenţă a Guvernului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a mai examinat proiectul de act normativ sub aspectul conţinutului.
Până acum, au cerut renunțarea la proiecte instanțele și parchetele, președintele Klaus Iohannis, mai multe asociații nonguvernamentale și zeci de mii de oameni care au protestat în ultima săptămână în Capitală și mai multe orașe.
Guvernul Sorin Grindeanu a pus în dezbatere publică două proiecte de OUG pentru o grațiere colectivă și modificări ale codurilor penale care-i vor scăpa de dosare pe politicienii condamnați, anchetați sau trimiși în judecată pentru fapte de corupție.
O bună parte din prevederile din cele două proiecte afișate miercuri pe site-ul Ministerului Justiției par a fi concepute cu dedicație – atât pentru unii politicieni deja condamnați, cât și pentru unii din cei aflați în anchete și procese.
În plus, proiectul grațierii are ca autor, în metadatele documentului, o persoană din cabinetul de la Camera Deputaților al lui Liviu Dragnea. Iar situația judiciară a dlui. Dragnea ar beneficia, într-un mod avantajos, de ambele proiecte.
Proiectele au declanșat ample proteste de stradă ce au culminat duminică, ziua când au ieșit în stradă peste 20.000 de persoane în București și alte peste 10.000 în alte câteva orașe.