CSM, aviz negativ pe legea care permite utilizarea probelor obținute de SRI pe mandat de siguranță națională

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis marți un aviz negativ referitor la inițiativa legislativă ce prevede salvarea probelor obținute de SRI pe mandat de securitate națională, astfel încât acestea să poată fi folosite în instanță.

Judecătoarea Lia Savonea, o apropiată a fostului ministru de Justiție Florin Iordache (inițiatorul OUG 13/2017) a declarat în ședința CSM că proiectul sfidează democrația:

”Proiectul de modificare legislativă este unul profund viciat. (…) Viciul viciilor este sfidarea. Mi se pare că acest proiect legislativ sfidează ordinea constituțională, democrația și cultura juridică europeană, în sine. (…) Eu chiar cred că democrația ar înceta să mai funcționeze în parametri constituționali în momentul în care serviciile secrete, indiferent cum s-ar numi, ar interfera în actul de justiție”.

Proiectul a fost adoptat tacit în luna noiembrie, în Camera Deputaților, și a fost transmis Senatului, care este forul decizional.

Inițiativa reglementării în aparține ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, care propunea modificarea şi completare a Legii 51/1991, după ce Curtea Constituțională a decis anul acesta că probele obținute pe baza mandatului de siguranță națională sunt nule, întrucât procedura de contestare a acestora nu este clară în legislație.

Proiectul de modificare a Legii 51/1991 privind securitatea națională, care a primit aviz negativ de la CSM:

Art. I – La articolul 21, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

• (1) Datele și informațiile de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reținute în scris și transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoțite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile și / sau comunicările interceptate, redate în scris și / sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoțite de conținutul digital original al acestora. Dispozițiile art. 143 alin. (3) și (4) și art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător

La articolul 21, după alin. (1) se introduce un alineat nou, alin. (1 indice 1), cu următorul cuprins:

• (1 indice 1) Dacă înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță
• Art. II – (1) În cauzele penale în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în camera preliminară s-a încheiat dispunându-se începerea judecății, și în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor legii nr. 51 / 1991 privind securitatea națională, legalitatea acestor înregistrări și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifică de instanța învestită cu soluționarea cauzei.
• (2) În cauzele penale prevăzute la alin. (1) nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute poate fi invocată până la ultimul termen de judecată cu procedura completă după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancționate cu nulitatea absolută.