joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 martie, 2013

Criza economică determină tot mai mulți tineri să producă la domiciliu stupefiante, pentru a câștiga bani, iar în paralel bugetele pentru măsurile antidrog se restrâng sub presiunea economică, relevă un raport publicat vineri de Comisia Europeană.

(Descarcă de aici Studiul european privind criza și piața drogurilor).

Principalele evoluții privind drogurile în UE

  • Majoritatea experților consulțati se așteaptă la un impact major al crizei economice asupra pieței ilicite de droguri. Aceasta este văzută ca alimentând, în general, utilizarea de substanțe ilegale și legale – în special utilizarea de substanțe multiple- și, prin aceasta, stimularea aprovizionării cu droguri.
  • Mai mult, experții se așteaptă la o implicare sporită a tinerilor în vânzare și producerea de droguri – în special cultivarea canabisului la domiciliu – pentru a face rost de bani.
  • Criza economică este de așteptat să aibă un impact major asupra politicilor antidrog. Experții presupun că aceasta va duce la retrogradarea politicilor antidrog pe agenda politică și la reduceri bugetare.
  • Majoritatea experților consultați consideră că vor fi reduse, în special, bugetele pentru tratament anti-drog și pentru reducerea efectelor nocive.
  • Diferiți experți subliniază că aceste efecte ar putea fi intensificate de conservatorismul politic în creștere în statele membre UE, care este de așteptat să aibă un impact negativ asupra politicilor sociale și de sănătate și să sprijine o abordare mai dură în politica privind drogurile. Acest lucru ar putea conduce la deteriorarea consensului politic la care a ajuns UE în ultimul deceniu, privind drogurile.
  • Un număr considerabil de experți arată cu degetul spre politica de reducere a suferinței cauzate de droguri, care se pierde teren în Uniunea Europeană.
  • Amploarea pieței europene a canabisului, drogul cel mai utilizat de europeni, este estimată între 7 și 10 miliarde euro în 2010. Consumatorii intensivi reprezintă un mic procent din consumatorii de canabis (între 5 % și 25 %, în funcție de țară), fiind însă responsabili pentru cea mai mare parte (între 55 % și 77 %) din cantitatea totală de canabis consumată anual.
  • Studiul confirmă, de asemenea, că aplicarea unor legi împotriva producției și distribuției de canabis determină o creștere spectaculoasă a prețului acestui drog. Acest lucru se explică prin faptul că producătorii și traficanții au nevoie de o compensație pentru riscurile de a fi arestați, deținuți, de a li se sechestra bunurile și de a suporta vătămări grave, precum și pentru costurile asociate necesității de a opera sub acoperire.

Strategia anti-drog a României

În Strategia Națională Antidrog a României 2013-2020, realizată de Agenția Națională Antidrog, din Ministerul Afacerilor Europene, nu se remarcă o abordare a condumului și traficului de stupefiante din perspectiva crizei economice.

Astfel, în pofida restrângerilor bugetare despre care vorbește studiul european, strategia românească prevede un efort bugetar minim de 166,031 milioane de lei pentru intervalul 2013-2020 al procesului de implementare a strategiei.


În acest context, strategia proiectează o creștere a bugetului de implementare de la 40 de milioane de lei în anul 2013 la 47 de milioane de lei în anul 2016.

Efortul bugetar nu include integral fondurile cu finanţare externă nerambursabilă ce pot fi accesate pe acest domeniu, ”având în vedere faptul că la data elaborării documentului cadrul legislativ şi alocările financiare pentru aceste instrumente nu erau definitivate în sensul unor date certe şi a unor priotiăţi de finanţare care să confere un minimum de informaţii pentru prognoză”, se mai arată în strategie.

În privința dinamicii pieței românești a drogurilor, documentul Agenției arată că în ultrimii 10 ani se evidenţiază relaţia directă dintre cerere şi ofertă pe piaţă şi fluctuaţiile înregistrate la nivelul politicilor de răspuns.

Preţurile de comercializare a drogurilor nu au înregistrat variaţii semnificative. În anul 2010, preţul cu ridicata (en-gros) continuă să se menţină stabil în cazul canabisului şi al heroinei, în timp ce pentru cocaină continuă tendinţa ascendentă începută în anul 2008, iar preţul pastilelor de ecstasy înregistrează o uşoară scădere faţă de anul precedent.


Distribuţia de droguri la nivelul străzii rămâne în continuare caracterizată prin menţinerea preţurilor (cu exceţia unei uşoare scăderi, de aproximativ 1,5 Euro a preţului de comercializare a heroinei) şi o puritate scăzută, fluctuaţii ale preţurilor fiind înregistrate la comerţul cu ridicata al cocainei (creştere) şi al drogurilor sintetice (scădere), mai relevă Strategia Națională Antidrog.

Comparativ cu perioada 2002 – 2009, ultimii ani au fost marcaţi de apariţia unor cazuri de producţie de canabis şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, în România.

În perioada 2005-2012, în România, se remarcă o scădere a consumului de tutun şi alcool, o creştere a consumului ilegal de droguri, inclusiv sedative şi tranchilizante şi apariţia celui de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), comercializate sub numele de „droguri legale” sau „etnobotanice”, pentru care se înregistrează, pentru segmentul 15-64 de ani, cea mai mare prevalenţă pentru consumul de-a lungul vieţii – 1,9%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În ierarhia celor mai consumate droguri se înregistrează modificări semnificative: canabisul (1,6%) şi ecstasy (0,7%) au o mai mare prevalenţă decât heroina (0,3%), deţinătoare a primului loc în 2004.

(Descarcă de aici Strategia Națională Antidrog 2013-2020 și Planul de acțiune)

Planul românesc de acțiune antidrog

Strategia Națională Antidrog are atașat un plan de acțiune care cuprinde o serie de măsuri pentru combaterea consumului și dependenței de stupefiante, printre acestea numărându-se:

  • Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a școlarilor în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber.
  • Creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea evitării transformării consumului experimental şi ocazional în consum regulat, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber.
  • Creşterea nivelului de Număr de campanii de sensibilizare şi responsabilizare a familiilor în vederea oferirii de modele pozitive copiilor, în cadrul programelor de informare, educare şi conştientizare cu privire la efectele consumului de droguri.
  • Dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor în vederea formării sau întăririi abilităţilor pentru creşterea influenţei factorilor de protecţie.
  • Întărirea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară în cadrul forumurilor europene, internaţionale şi ale zonelor de interes strategic internaţional pentru România.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: