Chestiunea

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1… Mai mult

09.03.2019

La obiect

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen… Mai mult

07.03.2019

La obiect

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală… Mai mult

07.03.2019

Europa

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași… Mai mult

06.03.2019

Cronicile

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

de Cristian Tudorescu 26.2.2017

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și modalitatea de structurare și funcționare a lui. Subiectul a fost lansat încă din campania electorală, iar acum mulți asteaptă câte ceva de la acest fond.

Unii se gândesc că el va face “mărețe, din nou” niște companii de stat, alții se gândesc că va masca ineficiențele acestor companii, sau că fondul este doar un instrument de a scoate în afara bilanțului statului niște deficite și datorii viitoare.

Mai nou, se vehiculează varianta de a avea două astfel de fonduri, cu domenii de acțiune diferite, însă întrebările de baza enumerate mai jos ramân valabile.

Ideea de Fond Suveran sună bine atunci când se citează exemplul Norvegiei. El există acolo de câteva decenii, investește și la nivel internațional, iar uneori devine un ‘buffer‘ în perioadele de criză sau de încetinire economică. Insă atât geografic, cât și cultural, România este departe de Norvegia, iar acest exemplu este pur și simplu din altă ligă.

Mai aproape de noi, Polonia a încercat crearea unui astfel de vehicul suveran. Fondul polonez își propune să încurajeze anumite domenii – cum ar fi sectorul energetic, sau sprijinirea firmelor poloneze orientate către export și extindere regională. S-a înființat în 2012 și a început investițiile in 2014, fiind acum mult în urma planului inițial.

Dacă s-ar merge pe modelul polonez, atunci nici nu ar fi nevoie de Fondul Suveran care ni se prezintă acum, ci de extinderea atribuțiilor unor instițutii deja existente: de pildă, băncile noastre, așa numite ”de dezvoltare”, să se comporte ca bănci de dezvoltare în mod real, nu doar declarativ, iar prin alte scheme de sprijin și garantare, statul să încurajeze expansiunea capitalului românesc.

Nu cred ca inițiatorii de la noi s-au gândit în mod real la modelul polonez sau la cel norvegian atunci când au avansat crearea Fondului Suveran al României. Modelele sunt enunțate doar formal, pentru a justifica ideea că și în țara noastră ar trebui să avem un astfel de Fond.

Patru întrebări-cheie care pot duce Fondul Suveran de Dezvoltare și Investitii către succes sau insucces

In comunicările publice s-a avansat cifra de 10 miliarde de euro ca primă bornă de atins pentru FSDI. Cum s-ar alimenta fondul într-o primă fază? Pesemne, din deținerile semnificative ale statului în diverse companii. Pe lângă aceste active, se mizează pe atragerea altor fonduri sub formă de împrumut, acele emisiuni de obligațiuni care să mărească anvergura întregului vehicul la câteva zeci de miliarde de euro în viitor.

De remarcat faptul că încă de la momentul audierilor în Parlament, Ministrul Finanțelor, domnul Viorel Stefan a enunțat următorul adevăr: “Fondul va trebui să fie validat de piață, altfel ar putea fi un eșec“.

Intrebarea 1: Ce se va întâmpla după constituirea fondului?
Dacă fondul devine un jucător activ în economie, respectiv va vinde treptat unele participații ale sale deblocând astfel capital, iar banii vor fi reinvestiți în alte proiecte – acelea de viitor și de dezvoltare – am putea avea un mecanism util pentru România. Insă avem aici o prima barieră psihologică și/sau ideologică: va fi dispus fondul să vândă din participații și să continue listările de pachete de 15-20% din companiile majore cu care statul a rămas în portofoliu?

Alternativa nefericită va fi ca o nouă structură birocratică suplimentară – board al Fondului, reprezentanți în CA-urile companiilor – să stea pe un munte de 10 miliarde de euro și să aștepte dividende de pe unde se poate. Pentru asta nu ne trebuie vreun Fond Suveran, iar dacă s-ar limita doar la acest obiectiv, atunci proiectul Fondului trebuie oprit din fașă, pentru că nu își justifică existența și eficiența.

Intrebarea 2: Cine ar selecta investițiile, pentru a nu avea un Fond pentru avioane, vagoane și reactoare nucleare, asa cum reiese din Programul de Guvernare?

“Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.” – extras din Programul de Guvernare.

Poate că această enumerare de companii este pentru a trezi eventualele nostalgii legate de agricultură, de industrie și de anvergura unor companii de stat.

Inserez aici 3 intrebări, de data aceasta pentru noi, pentru contribuabili:

  • cazul Tarom: Ministerul Transporturilor așteaptă 20 sau 30 de avioane în leasing în următorii ani, pentru reînnoirea flotei Tarom. Dar noi, contribuabilii, dorim să alocăm peste 1 miliard de euro, fie el și în tranșe, pentru această reînnoire de flotă de avioane, urmând ca apoi să vedem dacă decizia a fost bună sau nu? La acest moment nu știm dacă este una bună, știm doar că este o decizie extrem de riscantă pentru banul public.
    Pentru justificarea acestei decizii, de obicei se prezintă un Power Point despre cum Tarom va trece pe profit peste 2 sau 3 ani. S-a mai prezentat asta și în 2012 și suntem unde suntem: Tarom a ‘izbutit’ să își crească anul trecut fluxul de pasageri cu doar 1%, în timp ce concurentul său privat, Blue Air, a avut +80%.

  • cazul CFR: susținem înnoirea garniturilor de tren ale CFR, o altă companie care doar ocazional reușește să fie pe profit? Iar când reușește, prioritatea este să se mai dea niște gratuități, semn că de fapt ultima grijă pentru CFR este ca ea să facă profit?

  • cazul Nuclearelectrica: reactoarele 3 si 4, dacă ar fi construite, ar costa peste 6 miliarde de euro, conform ultimelor evaluări. Chiar dacă s-ar atrage și alți parteneri, așadar nu doar statul român ar pune aceasta sumă, nu există un raționament pe hârtie care să arate că ne sunt necesare aceste reactoare. Construcția lor ar conduce la o capacitate energetică excedentară a României. Am ști sa exportam acel excedent? Sau dacă nu știm, înseamnă că vom avea o subutilizare a acestor capacități, ceea ce din nou nu justifică investiția. Suntem dispuși să alocăm bani, din nou, pentru un obiectiv a cărui eficiență nu a fost demonstrată?

Desigur, lista întrebărilor din perspectiva contribuabilului ar putea continua.

Pe de altă parte, există și o listă de potențiale proiecte sau extinderi ale unor companii de stat românești către un nivel regional (Transgaz, Transelectrica, Conpet și altele), pentru care sprijinul statului s-ar justifica, la un moment dat. Doar că pe acestea nu le-am vazut enunțate ca obiective măsurabile, cuantificabile, în toată această discuție legată de Fondul Suveran.

Va fi important cum s-ar selecta aceste investiții. Manageri profesioniști și investitori instituționali care să fie cointeresați în astfel de proiecte, cu siguranță ar tăia de pe listă niște obiective dintre cele enumerate în Programul de Guvernare, pentru că ele nu aduc ‘return’.

Intrebarea 3: Ce randament își propune FDSI pentru a rambursa împrumuturile obligatare și pentru a evolua sustentabil în timp?

Dacă tot ne place exemplul norvegienilor, ei bine, Fondul lor Suveran are un obiectiv de a produce 4% randament mediu anual. Atunci când nu reușesc, se dezbat soluții inclusiv în Parlament sau se caută modificări în echipele de management.

Fondul Suveran al României își va propune o țintă de randament? La o primă vedere, activele fondului ar trebui sa genereze minim 5% ca medie anuală, pentru a putea plăti în timp atât dobânzile pe împrumuturile atrase, cât și pentru a putea refinanța ulterior împrumuturile. Din perspectiva unui investitor privat, reperul de 5% randament este unul redus ca așteptări, însă pentru investițiile făcute de stat n-a fost vreodată pusa o barieră minimă de caștig. Odată setat un minim, cel mai probabil proiecte precum cele 3 enumerate mai sus ar fi nefezabile, așadar respinse.

Intrebarea 4: Ca să credem în propunerea realizării acestui vehicul investițional, nu ar trebui să se clarifice ce s-a întâmplat cu fondul de 1 miliard de euro, acela împreună cu kazahii, promis în timpul guvernării Ponta?

In final, încă două puncte de luat în considerare pentru completarea tabloului intențiilor Guvernului în următorii ani:

  • Unde vedem, în această arhitectură, fondurile de pensii private? Deja avem acolo strânse active de 8 miliarde de euro (Pilon II si Pilon III), iar acești investitori instituționali pot fi cooptați în unele proiecte. Nu avem nicio mențiune explicită despre fondurile de pensii private. In alte țări, fondurile de pensii participă la proiecte de infrastructură și/sau la cele din domeniul energetic, având capacitatea de a mobiliza capital pe termen lung. Deci capital autohton avem deja, iar el poate crește pe termen lung, pe măsura dezvoltării fondurilor private de pensii.

  • Separat de constituirea Fondul Suveran, Guvernul trebuie să definitiveze în 2017 un proiect care este oarecum în linie dreaptă, și anume listarea Hidroelectrica la bursă. Dacă Guvernul este preocupat într-adevăr de acel obiectiv de a încadra piața românească de capital la categoria celor emergente, subiectul constituirii Fondului nu trebuie să țină pe loc listarea Hidroelectrica.

Semnele de întrebare de mai sus ar trebui să capete tot atâtea răspunsuri coerente economic, până la momentul constituirii Fondului, pentru ca vehiculul să fie credibil pentru toate părțile interesate, dar în primul rând pentru noi, contribuabilii.

Un Fond Suveran de Investiții care nu îndeplinește criterii minime de validare pe piețele financiare nu ar trebui să ia ființă, deoarece ar fi doar un alt mecanism de întreținere a ineficiențelor în alocarea banilor publici.

***
Cristian Tudorescu este analist economic si consultant financiar, cu activitate de peste 12 ani in piata de capital locala si internationala.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.2.2017

5 comentarii

  1. alex_s
    27.2.2017, 1:21 am

    Fondurile suverane actioneaza de obicei ca un buffer economic – administreaza niste surplusuri mari in anii buni – de ex. pretul mare al petrolului a creat de ex. niste profituri uriase in unii ani pentru Norvegia sau Rusia care ar fi stat degeaba in conturi sau ar fi generat inflatie daca ar fi intrat in propria economie ca tax rebate sau alte masuri.

    Asa ca au creat fonduri suverane sa investeasca banii astia si sa ii aiba cand vin zilele negre – gen cand e petrolul ieftin.

    Romania are un deficit bugetar, desi e in vremuri OK. In cazul ei nu se justifica ca statul sa scoata banii din economie si sa plece cu ei sa-i investeasca nu stiu unde – ministrul care a iesit cu ideea asta a fumat ceva rau.

    ce ar putea face e un fel de SAPE sau FP pentru a administra, in locul Ministerelor, participatiile statului din companii. Ar putea sa profesionalizeze aceasta administratie – la ora actuala fiind o aiureala, se impart locuri in consilii de administratie in mod aleatoriu si oamenii habar n-au ce fac in companiile alea si nu au anvergura necesara.

  2. Ștefan A.
    27.2.2017, 10:57 pm

    -1-
    Un fond suveran NU E o suma de actiuni ale statului . E compus (oriunde) din bani cheata . Care vin investiti producind profit (profitul si doar profitul vine “consumat” de stat )
    -2-
    De unde scoate statul 10 miliarde euro bani cheata?
    Ca de vandut se lauda ca vinde dar in realitate nici macar amarita aia de Oltchim nu a reusit sa o privatizeze . Ipoteticul cumparator DD e si dupa gratii . 🙂
    -3-
    Se imprumuta 10 miliarde euro ?
    De la cine ? 🙂 La ce dobanzi ? 🙂
    Ca daca iei 10 miliarde la DOAR 2,5 % dobanda ANUALA ,ai de achitat anual 250.000.000 euro . 🙂
    -4-
    stict legat de punctul 3 . E evident ca fondul astfel constituit ar trebui sa asigure profit mai mare decit dobanzile de achitat . Ca sa aiba si statul partea lui de castig dupa achitarea dobanzilor . As vrea sa vad un fond romanesc care reuseste asa ceva . 🙂
    Cu agravantul ca fiind statul roman un flamind mereu in cautare de imprumuturi , fondul ar trebui sa genereze profituri de 10 % .
    Adica de campion mondial, planetar . 🙂
    Ca doar asa ar vedea si statul vreo 750.000.000 euro anual de incasari de la fond .

    In umila mea parere , domnii care au gandit “fondul” au confundat notiunile .
    – O societate de stat care cumuleaza toate actiunile statului (la oricare firma ) NU E UN FOND DE INVESTITII.
    E un conglomerat dupa modelul italian al raposatului IRI (Institutul Italian de Reconstructie) .
    – Fonduri pentru investitii de stat in Italia le asigura SI “cassa depositi e prestiti” (prescurtat CDP) care e veche de sute de ani . Se finanteaza cu sumele din libretele de economii + tilurile de stat vandute (ambele) de Posta Italiana catre cetateni . Posta e si banca .
    Greu la guvernare cind nu se pricepe ce au altii si cum functioneaza .
    (nota: oficial pentru EUROSTAT , imprumuturile asigurate de italiana CDP NU SE CONTABILIZEAZA in datoria suverana de stat . Identic tratament contabil din partea Eurostat si pentru omologul francez “Caisse des dépôts ” si varianta germana “Kreditanstalt für Wiederaufbau” .

    Si totusi sintem in UE din 2007 iar in 2017 🙂 multe solutii valabile de la altii la noi sint o mare necunoscuta .

  3. Elena C
    28.2.2017, 2:06 pm

    Un articol foarte bun! Comentarii pe masura 🙂 Inteleg ca ar fi doua motive:
    1. fondul este doar un instrument de a scoate în afara bilanțului statului niște deficite și datorii viitoare.
    2. imprumuturile efectuate prin acest fond NU SE CONTABILIZEAZA in datoria suverana de stat.
    Aveti dreptate: avem institutii existente pentru asa ceva: bancile “de dezvoltare”. As mai adauga faptul ca Bugetul de Stat EXISTA deja si functioneaza dupa Legea Finantelor Publice (o lege rezonabila si organizata). Dar se pare ca prin OUG 9/2017 Legea Finantelor Publice trebuie evitata.

    • Stefan A.
      28.2.2017, 9:01 pm

      Cred ca va inselati la punctul 1 .
      Fondul (de investitii) trebuie sa faca profit si nu datorii . 🙂
      Ce am dat ca exemplu mai sus (din Italia , Franta si RFG) au cu totul si cu totul alt statut si mod de functionare .
      2- Ipotetica datorie a unui fond de investitii de stat se contabilizeaza in datoria publica a tarii .
      Identic cum se contabiliza datoria vechiului institut italian numit IRI (institutul italian de reconstructie industriala) care lua toate firmele de stat dar si private falite pentru a le redresa . A fost desfintat NU INAINTE de a vinde , privatiza “bijuteriile coroanei , adica firmele redresate si care generau profit . Exemplu:
      – Nuova Pignone (produce instalatii de foraj petrolier )si acum e proprietate General Electric)
      – Motta , Algida , producatori de inghetata si produse de pasticerie vandute francezilor .
      – Alfa Romeo (produce auto) vanduta proprietarilor FIAT .
      s.a.m.d.
      Asa au incasat bani (statul ca proprietar) si redus datoria publica suverana !!!!!!

      In schimb “cassa depositi e prestiti” din Italia functioneaza ca o banca . Incaseaza bani din libretele postale de economii , vanzarea titlurilor de stat catre cetateni prin aceiasi posta italiana si conform legilor bancare . Soldul in bani e investit dupa alte reguli decit sintem obisnuiti in Romania . 🙂

      NOTA : Adica investitile NU SINT PENTRU ORICE (pensi , salarii, teren de fotbal in panta 🙂 ) . E necesara o garantie palpabila .
      Exemplu : Orasul Bologna vrea sa construiasca o scoala ? Se imprumuta de la “cassa depositi e prestiti” lasind ca garantie o ipoteca pe viitoarea scoala . Care ipoteca e tangibila (scoala e o constructie reala si nu o hartie ) si valabila pina la plata (rambursarea) integrala a imprumutului de catre primaria orasului Bologna .
      De ce nu se contabilizeaza in datoria statului italian ?
      1- “cassa depositi e prestiti” e o firma “privata” pe actiuni chiar daca statul e principalul actionist .
      2- imprumuturile sint ale “firmei private” dar cu garantii palpabile .
      Va imaginati Fondul Suveran Romanesc sa investeasca in Oltchim sau Compania Nationala a Lignitului ? 🙂 (ambele firme falite tehnic dar tinute in viata din motive politice) Ce garantie ar oferii aceste firme in schimbul unor imprumuturi a ipoteticului fond de investitii suveran ? 🙂
      Nu au capital dar si valoarea activelor (cladiri , instalatii ) sint umflate artificial . (ca tehnica veche de 40 de ani are valoare 0 barat oriunde in lume )

  4. Klopo_Tare
    8.3.2017, 2:42 pm

    Un articol excelent, care ignoră evidentul: PSD nu are nici o personalitate cu cunoștințe de economie. Cred că nu le este deloc clar ce vor să facă, și pentru ei nici nu contează – este un nume fantasmagoric și grandoman, fără nici un scop clar – așa cum a reliefat și articolul – dar o excelentă oportunitate de PR și de viitoare hoții, după obiceiul PCR-FSN-PDSR-PSD.

Lăsați un comentariu


Stiri

Efectul deciziei CCR privind completurile de 5 / Condamnarea Alinei Bica este anulată și se rejudecă apelul

Vladimir Ionescu

Contestația în anulare depusă de fostul procuror-șef al DIICOT Alina Bica a fost admisă marți de Înalta Curte de Casație și Justiție – decizia de… Mai mult

Stiri

Senatul a respins două proiecte privind parteneriatul civil

Vladimir Ionescu

Senatul a respins, luni, două proiecte care vizează parteneriatul civil, în pofida deciziilor Curţii Constituţionale ce îndeamnă statutul să ofere protecție legală tuturor cuplurilor. Motivul… Mai mult

Stiri

Caz similar Hexi Pharma: percheziții la companii care ar fi vândut spitalelor dezinfectanți care nu distrug bacterii

Vladimir Ionescu

Marți dimineața au loc percheziții la mai multe companii care produc şi importă dezinfectanți pentru spitale. Poliţiştii au descins la adrese din Bucureşti şi din… Mai mult

Stiri

Rusia amplasează bombardiere strategice în Crimeea și își suplimentează flota de la Marea Neagră

Razvan Diaconu

Rusia a decis să amplaseze bombardiere strategice Tupolev Tu-22M3, capabile să transporte încărcături nucleare, în peninsula Crimeea. Șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat… Mai mult

Stiri

Jandarmii au încercat să-i împiedice pe magistrați să protesteze pe treptele Palatului de Justiție

Vladimir Ionescu

Jandarmii au încercat să împiedice obișnuitul protest al magistraților care are loc luni seara pe treptele Palatului de Justiție, care este sediul Curții de Apel… Mai mult

Stiri

Studiu INACO: Fotograma competitivității – România riscă să piardă trenul dacă nu investește rapid

Vladimir Ionescu

Economia României se află într-un proces de tranziție de la o dezvoltare bazată pe eficiență la o dezvoltare bazată pe inovare. În acest context, performanțele… Mai mult

Stiri

Delegație BERD la București, pentru a discuta cu autoritățile și mediul de afaceri potențiale proiecte de investiții

Vladimir Ionescu

O delegație formată din înalți oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se află la București pentru a discuta cu autoritățile române și… Mai mult