fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

Cristian Grosu / Maimuța în labirintul său

de Cristian Grosu , 26.5.2020

Răul crizei Covid este spre binele economiei românești: nu ne deschide drumuri – le închide pe cele vechi și ne silește să săpăm altele, în direcția (dacă se poate) corectă.
Dat fiind că despre resetarea economiei – mondiale și locale –  se scriu deja cărți, teze de doctorat, se fac MBA-uri și se vor câștiga niște Nobel-uri, nu ne vom atinge de această problemă.

Vom aborda una egal de importantă – de la care ar trebui să plece și MBA-urile și doctoratele si Nobel-urile: ”obiectul muncii” oricărui act de guvernare: omul, cetățeanul din el și societatea din acel cetățean din el.

Ca în orice criză, și de această dată liniile subțiri prin care ne reprezentăm prezumția unei probleme se îngroașă subit – conturând apăsat lucruri pe care până acum am refuzat să le vedem. Or liniile care îngroașă silueta omului într-o criză precum Covid ne arată trei umbre. Să le studiem puțin.

Prima ne arată silueta naționalist-tribalistă e cetățeanului prezumat ”european”. Nu o vedem privind în jur: ea există, însă, în deciziile pe care liderii politici le iau la Bruxelles cu ochii la electoratele lor; o vedem în închiderea granițelor dintre statele Schengen pe care le credeam abolite pe veci; în renașterea suspiciunii față de tot ce e ”străin” care a devenit egal cu ” contagios”.

Îngrijorarea părinților popoarelor în fața acestei umbre e o ipocrizie: niciodată politicile lor nu au vizat propășirea valorică a cetățeanului – și cu atât mai puțin a omului în care locuiește acest cetățean: cu toții au vizat evoluția ”societăților”, a ”economiilor” – adică a unor entități abstracte, din care au evacuat, la vremea când s-au făcut calculele, pe cetățean, pe om și natura acestora. Uitati-vă la principiile tratatului pe educație de la Bologna  și o să vedeți în centru ”sclavul” desăvârșit profesional și nu omul liber, hălăduind în labirintul valorilor societății sale libere.
Eroarea este istorică pentru că niciodată Istoria cunoscută nu a ignorat-o.

A doua siluetă e omul în criza Covid, izolat în ”distanțarea socială” (o aberație psihologică și antropologică), ca într-un experiment: omul speriat, căruia zecile ani de ”educație”, de acces nelimitat și instantaneu la informații și experiențe acumulate în mii de ani, de nivel de viață ajuns culme a prosperității, nu au reușit să-i reseteze amigdala centrală din creier și să-i pună în acord reacția la frică cu educația bazată pe inhibițiile primitivismelor și pe orgoliul social.

Cine nu crede, să privească la năvala din supermarketuri pentru achiziții iraționale făcute de oameni cu poziții sociale ce presupun raționalitate, la încăierările pe hârtia igienică între MBA-i și doctoranzi, la rumegarea lipsită de orice abordare critică a clișeelor și stereotipurilor despre Covid de către gloatele de absolvenți de studii post-universitare. Nu mai vorbim de ceilalți, se-nțelege… .
Iar pentru comparație, căutați în ”A Christmas Carol” a lui Dickens pasajul despre sărmanii copii care-și iau fiecare câte o felie subțire de prăjitură pentru că ”le-ar fi fost și rușine” să ceară una mai mare într-un moment atât de greu. Sau, invers, recitiți ”Împăratul muștelor” a lui Golding.

Testul fricii induse nu doar în plină societate informațională, ci chiar în pofida șuvoiului de elemente și informații care să ajute configurarea rațională a comportamentului uman, poate fi studiat asemenea unui experiment de-o amploare nemaivăzută.

Dar cine, din părinții popoarelor și sistemele pe care ei se sprijinesc, abordează societatea de la nivelul individului – prezumat a fi liber, format ca entitate puternică, autonomă, cu valori care l-au adus în cea mai frumoasă și echilibrată dintre societăți, și care au adus nenorociri sociale de fiecare dată când au fost ignorate?

În fine, silueta ”omului viitorului” postCovid. Discuția despre viitor a ajuns o diversiune: una e să ai pe masă un indispensabil plan de viitor si alta e să ai în minte o societate a viitorului predesenată, din care să excluzi indivizii, sau pe care, eventual, să-i consideri o massă statistică. E plin de profeți ai viitorului, de strategi ai societăților, de vizionari cu soluții locale sau globale. Or, Europa are nevoie de niste oameni care, trăindu-și viața personală în prezent, să-și înțeleagă prezentul pentru a putea intra în viitor cu toată forța personalității lor creatoare – nu cu valul statistic care-i împinge într-o societate temătoare.

Vreme de mii de ani, societatea umană a fost împinsă înainte de lupta dintre bine și ”mai bine”. În timp ce omul a progresat căutând mereu  ”mai binele”,  criza Covid ne suprapune cele trei siluete de mai sus pe un singur individ, care nu-și mai dorește decât să fie lăsat în liniștea CONFORTULUI său. Care nu mai e un drept, ci prețul primit la schimb pentru propria libertate. Preț de piață, care va avea o valoare sau alta în funcție de popoare și de societate.

Iar Istoria – cum spune Julien Benda – va zâmbi la gândul că și Socrate și Cristos au murit pentru acest individ.

***

Textul este editorialul numărului 94 al  CRONICILEOR Curs de Guvernare  (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), apărut în această săptămână.

Sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și alte detalii privind acest număr UN LINK AICI.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2020

2 comentarii

  1. Caliman Eugen
    26.5.2020, 11:52 pm

    1.Analiza este corecta pentru o uniune economica care nu exista, ea fiind numai una vamala in care tarile se dezvolta liber, dupa capul lor, iar fiecare isi vede de ale ei in momente de Criza!N-o fi fraiera Germania sa plateasca batjocura economica care a ruinat economia noastra dupa integrare!
    Romania are economic un drum inchis de trei decenii, in lipsa unui proiect de tara care sa conduca la un nou model economic, industrial, care sa asigure o transformare generala profunda, ca tranzitie la capitalism, de la postcomunismul politic si economic pe care-l critica vesnic autorul.
    2.Cercetarea economica fundamentala care sa creieze o “stiinta a dezvoltarii economice si industriale” A EPOCII GLOBALIZRII, pe care autorul o denumeste de RESETARE a unei economii ca a Romaniei este inexistenta.
    Nobelul in economie se acorda numai pe componentele economiei intreprinderii si pe macroeconomie!Daca s-ar acorda pe ECONOMIA DEZVOLTARII, el trebuia dat specialistilor in economie din Japonia epocii Meijii dupa 1878 (dar atunci nu exista acest premiu), iar cu ani de zile in urma, celor din tarile “tigrilor asiatici”, care au creat o “scoala economica a dezvoltarii industriale rapide in epoca moderna”.
    3.Convine sau nu, bine sau rau, societatea industriala a creat masina, calculatorul care o manevreaza, programul de actionare a acesteia, biroul si hala industriala care pentru a functiona la parametri in crestere si a exista “compatibilitate” absoluta intre “factorii de productie”, in mod necesar fac din om o “masina vie” cu comportament mecanic, fiind interschimbabil cu robotii in viitorul apropiat.
    4.A cumpara habotnic cind apare o criza majora tine de omul economic nu speriat, fiindca nu stie ce urmeaza si se asigura in ceeace crede ca ar constitui o plasa de siguranta, la fel tine de bani nu cheltuie, nu investeste , etc.
    5.Omul liber este o “poezie politica”, cintata celor MULTI cu dorinte si nevoi “absolute”, care se raporteaza la “resurse minimale” si uneori nici acestea nu le aU, asa ca dincolo de linistea confortului de salariat nu aU nimic altceva.Cu bogatii este alta poveste.
    Parintii popoarelor sint exponentii politici ai Capitalului financiar-bancar si industrial european si multinational autodenumit UE si ei nu sint parintii omului liber.Asa ca trebuie sa iesim din iluziile economice si morale, catre ceace are nevoie Romania: banii si investitii industriale de la acest Capital, care se dau pe proiecte economice majore, de tara, nu pe cirpelile economice punctuale si legislative ale Guvernului roman!

  2. GEORGE
    27.5.2020, 12:42 pm

    un articol bun. Ceea ce ar tb sa fie normal in presa RO e ceva atat de rar…

Lăsați un comentariu


Stiri

Se înființează în DNA Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în Romania

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul de lege prin care este înființată, în cadrul DNA, Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în… Mai mult

Stiri

Diplomatul Cosmin Boiangiu, director executiv al Autorităţii Europene a Muncii

Vladimir Ionescu

Diplomatul Cosmin Boiangiu, fost ambasador al României în Slovenia, a câştigat, joi, funcţia de director executiv al Autorităţii Europene a Muncii. Anunţul a fost făcut… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu, numit prefect al Capitalei

Vladimir Ionescu

Traian Berbeceanu (foto) a fost numit prefect al Capitalei. Hotărârea de Guvern a fost publicată joi seara în Monitorul Oficial. Tot joi, De asemenea, tot… Mai mult

Stiri

Circa 20.000 de IMM-uri au solicitat granturi pentru capital de lucru în prima zi de implementare a măsurii

Alexandra Pele

Aproximativ 20.000 de IMM-uri au solicitat granturi pentru capital de lucru în prima zi de la lansarea oficială a măsurii 2 din cadrul OUG 130/2020… Mai mult

Stiri

Pandemia a vărsat 7% din piața berii

Raluca Florescu

În primele șase luni din 2020, industria berii a înregistrat o scădere de aproximativ 7% în volum din cauza măsurilor de urgenţă care au determinat… Mai mult

Stiri

Dacia Spring – fabricată în China: decizia nemulțumește sindicatele Renault

Vladimir Ionescu

Sindicatele de la Renault își exprimă nemulțumirea în legătură cu faptul că producătorul auto francez vrea să producă noul mini-SUV electric în China și să… Mai mult

Stiri

Scrisoarea Confederației patronale Concordia către guvern: măsurile restrictive să fie luate după consultarea cu industriile afectate.

Razvan Diaconu

Confederația patronală Concordia transmite guvernului că situația actuală ”impune adoptarea unor măsuri urgente de sprijin, pentru ca economia să supraviețuiască crizei sanitare”, dar și claritate… Mai mult