vineri

29 martie, 2024

8 august, 2017

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care va face schimbările.

Ei bine: nu atât modificările punctuale sunt cele care ar trebui să ne îngrijoreze – deși ele vor avea gradul lor de spectaculozitate și ele vor face ”brechiniusuri”. Ci chiar aceste principii pe care le emite ministrul Justiției: erori grosolane de percepție a problemelor reale din societate.

O să le luăm la rând, cu considerațiile care să configureze ce a mai rămas din ideea de Justiție în România anului 2017. Iar la final – un mic, dar relevant, detaliu despre percepția justeții cu care acționează dl. ministru al Justiției.


Asta pentru că modificările (”de fond”) vor fi anunțate pe 23 august : poate că mai e timp până atunci ca echipa care lucrează la modificări să lase cărțile pentru câteva zile și să dea o tură fiecare prin orașul/satul său natal, înainte de-a hotărî a cui dreptate să fie mai bine administrată.

1) ”Actualul Cod Penal nu are întotdeauna o proporție justă” între fapte și pericolul social. ”Se sustrage un document și pedeapsa e de până la 7 ani, se ucide din culpă și pedepsa e de până la 5 ani. Un înscris nu e mai important decât viața unui om”. (Tudorel Toader, 08 august 2017, dimineață).

Formularea paralogică de mai sus (mai degrabă a unui politician populist decât a unui magistrat rece și legat la ochi) ascunde direcția către care o va lua, după 23 august, Penalul.

Mai întâi erorile grosolane de principiu :


a- da, un înscris sustras nu e mai important decât viața unui om – ce mai secret!.

Dar atunci când sustragerea acelui înscris dereglează sistemele și omoară cu zile oameni – da, e mult mai important :

-,să meargă dl. Ministru în spitalele care până anul trecut raportau fals, în ”înscrisuri” infecțiile nosocomiale care omorau cu zile bolnavii. Sau să discute cu doctorii care te sfătuiesc să nu-ți lași copilul internat în spital pentru că vine cu o răceală și pleacă cu cine știe ce infecție.

-,să cheme dl. Ministru, pentru curiozitatea lui, pe careva din ministerul sănătății care să-i explice – măcar informal, la o cafea – ce documente au fost sustrase sau ce documente au fost adăugate la achiziții, de România a stat în ultimii 3 ani fără stocurile necesare de vaccinuri antirujeolă, astfel că am ajuns focarul Europei, cu zeci de morți.

-, și tot așa – n-are rost să consum spațiu aici.

b- pericolul social (pericolul real) al infracțiunii.

Un om face un accident, fără intenție, fără premeditare – o nenorocire din care moare alt om – ”din culpă”.

Un alt om, cu premeditare, în cadru organizat, cu metodă, cu complici și eficiență administrată ”științific”, sustrage de ani de zile ”înscris” după ”înscris” : se falsifică licitații, se blochează investiții, se tolerează marii evazioniști și sunt terciuți micii spraviețuitori din economie :

comuna/orașul, județul – ba chiar provincia lui – sunt debranșate de dezvoltarea minimală la care ar accede în mod natural – oamenii își iau lumea în cap care încotro, orașe întregi se depopulează, bugetele sunt sulberate iar sărăcia ajunge cea mai prosperă afacere a locului.

Moare un om? NU – ne spune dl. Profesor Tudorel Toader. Mor generații – spunem noi.

2)  Momentul de răscruce al clemenței față de corupție. Ce ne spune dl. Ministru Toader marți, 8 august, e un punct de cotitură, în perspectiva ”modificărilor de fond” care vor fi anunțate pe 23 august.

”Corupția ucide” – scrie pe toate gardurile. E normal să scrie, într-o țară în care primarul e votat din închisoare, e scos pentru a i se pune eșarfa tricoloră și apoi e trimis, după ceremonie, înapoi în beci.

”Corupția NU ucide” – decretează, însă, dl. Tudorel Toader, înainte de-a anunța modificările pe care le face la Codul Penal.

E o schimbare esențială în filosofia noastră judiciară – și vom mai vedea din astea – să compari pericolul social al ”sustragerii unui înscris”, producător de corupție, cu un accident stupid comis fără intenție, fără premeditare – o nenorocire din care moare un om.

(Deși – las c-am văzut și din astea: omoară un om și apoi, pentru că cineva ”sustrage vreun înscris” , nici măcar moartea unui om ”nu se mai pune”…)

3) Momentul de răscruce al abandonarii oficiale a victimei de către Justiție în favoarea infractorului.

Din luna ianuarie încoace, nu auzim vorbindu-se decât de drepturile infractorilor.

Nimic, dar absolut nimic despre drepturile victimelor și despăgubirea lor, într-o țară devalizată prin infracțiune la nivel de subminare a dezvoltării basic.

În lumina noii schimbări de filosofie (cu Justiția privită dinspre drepturile infractorului către sistem și nu dinspre cele ale victimei ) țara noastră și țara dlui. Profesor Tudorel Toader sunt lumi foarte diferite. Lumea dlui, Toader e lumea infractorilor :

Faceți o listă cu toate deciziile sau tentativele de decizie pe Justișie din ultimele 8 luni și veți vedea că întregul sistem judiciar muncește EXCLUSIV pentru a-i proteja pe infractori de lege. L-a auzit vreodată cineva pe dl. profesor Tudorel Toader, ministrul Justiției, preocupat de faptul că nu se pot recupera prejudiciile din dosare ? Ar trebui să fie o preocupare ESENȚIALĂ modul cum sunt puse în aplicare deciziile judecătorești definitive și irevocabile. 

Dar dl. ministru Toader rezolvă, astăzi, problema mult mai direct și mai simplu, ca un om experimentat ce se află: de ce să ne mai chinuim cu sistemul și cu recuperarea: umblăm direct la lege și piața Justiției se reglează singură.

4) ”Justiției” ? Hai să fim serioși. Asta numai justiție nu e.

În primul rând, executarea unei pedepse cu închisoarea nu are rol de ”răzbunare” – ci de conștientizarea de către infractor a faptei și a pericolului ei social.

Ascultând însă, discursurile dlor. Dan Voiculescu și Relu Fenechiu la ieșirea din închisoare, acest scop nu a fost însă atins, iar reducerea pedepsei nu avea nicio bază justă. Ce să mai spunem că niciunul nu părea conștient că închisorile arată așa tocmai pentru că ei au furat banii de modernizare a închisorilor.

În al doilea rând, nu există Justiție fără recuperarea prejudiciului. Da, NU există Justiție fără recuperarea prejudiciului – sistemul nu se ”răzbună” pe infractor, ci recuperează paguba și trimite de hoț la reeducare.

L-a auzit vreodată cineva pe dl. profesor Tudorel Toader, ministrul Justiției, preocupat de faptul că nu se pot recupera prejudiciile din dosare ? Ar trebui să fie o preocupare ESENȚIALĂ modul cum sunt puse în aplicare deciziile judecătorești definitive și irevocabile. 

Din acest punct de vedere, Justiția a ajuns un fel de spectacol stupid, un fel de ”hoții și vardiștii” pe care niște copii îl joacă ca și cum nu ar exista un prejudiciu real. Un sistem strâmb și foarte costisitor dacă-l raportăm la eficiența lui în planul restabilirii dreptății față de victime. Exact ca la ”hoții și vardiștii”, problema e să-i ”prinzi” și să-i pui să stea într-un picior, nu să despăgubești și să protejezi victima de potențialul infracțional al hoțului.

Dl. Tudorel Toader anunță o schimbare de direcție chiar ”de fond” în materie penală: drepturile infractorului vor prevala asupra drepturilor victimei – iar în această schimbare componenta politică nu e neapărat decisivă. E, mai degrabă, o distorsiune a viziunii asupra societății – în chiar mintea dlui. ministru – și e chiar o anomalie de mentalitate : anomalie care, ca orice mutație tenace și copleșitoare statistic – devine ”normalitate” :

în februarie 2016, dl. Tudorel Toader, pe atunci judecător la Curtea Constituțională, câștiga poziția de rector al Universității din Iași. Nu s-a îndurat să înceapă munca chiar de-a doua zi. Facultățile – cu numiri de decani, prodecani, reorganizarea potrivit viziunii noului rector etc, etc – au trebuit să aștepte evenimentele din viața personală a actualului ministru al Justiției :

până în luna mai 2016, s-a tras de timp din toate punctele de vedere, căci abia în luna mai 2016 – la 3 luni de la câștigarea rectoratului – dl. Toader își făcea ”lunile” pentru pensia specială de judecător al CCR.

La ce Justiție te poți aștepta în țara în care o universitate de prestigiu stă la basca finanțelor personale ale rectorului său care nu poate fi rector pentru că, dacă ar fi, nu și-ar mai lua pensia specială? Și la ce Justiție te poți aștepta când însuși acel rector ajunge să facă Justiția ?

Desigur, vorba lui Sadoveanu, ”merg ele lucrurile și mai încet”. Astfel că dl. Tudorel Toader ar mai avea la dispoziție încă 2 săptămâni să bată în lung și în lat România și la final să dea o raită și până acasă: la el, în Vrancea, sau la Iașiul cel ținut în genunchi prin decuplarea uriașului său potenția economic și uman de Europa :

Și să se întrebe – ca om, nu ca ministru sau profesor: de câte ”sustrageri de înscrisuri” a fost nevoie ca lucrurile să stea așa și câte vieți de oameni ne-au costat mizilicurile astea.

***
PS: vara ca hoții

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

6 răspunsuri

  1. 1)Felicitari dl Grosu pentru articol, care face o radiografie corecta a justitiei actuale. Pacat insa ca astfel de radiografii nu sunt urmate si de solutii, propuneri, etc., deoarece simpla radiografie facuta economiei, sanatatii, justitiei, educatiei, etc., nu va determina o schimbare in bine a acestor domenii.
    2)Dl Grosu, cititi daca aveti timp, o propunere de modificare a Constitutiei pe https://www.facebook.com/groups/modificareaconstitutiei/permalink/1863341157276
    2)O intrebare pentru dvs. dl. Grosu: Credeti ca daca actuala constitutie ar contine o astfel de prevedere, care permite un control permanent al alesilor de catre alegatori, dl ministru Toader si-ar fi permis sa faca astfel de propuneri legislative, care sa puna accent pe drepturile infractorilor si nu pe drepturile victimelor infractorilor ?

  2. Pct 1. Putina clementa. Exprimarile dlui ministru sunt interpretabile, pot fi nuantate.
    In rest, conf. asteptarilor – comentariu dur, la obiect.
    Cu toate lipsurile omenesti (romanesti), totusi T.Toader este cel mai echilibrat ministru al justitiei din partea PSD. Putina incurajare nu strica, orice mica fisura in – inca – monolitul securisto-comunist de la putere e un castig – al societatii civile, din partea opozitiei politice; slabe sperante.

  3. De ce ne-am mira? dl titi se face ca nu pricepe ce-i aia criminalitatea gulerelor albe & gravitatea faptei dupa intentie & masura prejudiciului, el avand alte socoteli e.g. de intors servicii de inalta specialitate celor care i-au inlesnit frumoasa cariera & remunerare in sistemul public
    Intre timp, iata cateva secvente din sfera administratiei publice in sens larg petrecute in aceasta vara fierbinte:
    -proaspatul eliberat conditionat de la bulau feneqiu isi cere transformatoarele inapoi, facand o analogie cu vanzarea unui ceas scump, prost & vechi
    -proiect oug de marire acciza la carburanti / ccap-t zice blajin ca mf a discutat cu companiile pentru ca majorarea accizei sa nu se simta in pretul carburantilor (!)
    -sedinţa de plen a senatului, convocat în sesiune extraordinară, a fost suspendată marţi din lipsă de cvorum
    -daddy a plecat in vacanta, seria a 2-a, chiar daca avea sesiune extraordinara in parlament
    -medicii nu vor mai plati impozit pe venit – proiect al mf
    Cool!

  4. Unde-i lege nu-i tocmeala! Cu ajutor politic profund interesat romanul afla ca e tocmeala.
    Dl ministru a afirmat ca pentru ‘abuzul in serviciu’ va veni cu o solutie ‘rezonabila’.
    Deci, ne tocmim…
    Chiar sa nu stie mult prea echilibratul domn ministru al justitiei ca abuzul in serviciu se afla la originea devalizarii activelor statului (industria, padurile, apele, fonduri si bugete deturnate sau furate direct etc., etc.)?
    Ce-i aia ‘plafon minim (IN BANI!?)’ pentru abuz in serviciu? Ii rog pe(fara-de-)legiuitorii nostri si pe dl ministru sa ne spuna cum va fi un functionar public in urmatoarea ipostaza:
    > Sa zicem ca (incognito sau neanuntat si fara ingerii pazitori) dl ministru ajunge cu o jalba ‘ca simplu cetatean’ in fata unui functionar public. Functionarul nu prea are chef de munca, nu il recunoaste si incepe sa-l ‘plimbe’, sa-l ‘abureasca’ asteptand ‘ceva…’.
    ‘SIMPLUL CETATEAN’ stie ce drepturi are, ca cererea se poate rezolva ‘pe loc’ si-i reproseaza abuzul. Pitzifelnicul se enerveaza si-l apostrofeaza: „Ma inveti TU pe mine ce am de facut?!”
    Tensiunea creste, SIMPLUL CETATEAN ii atrage atentia ca comite un abuz, functionarul se considera jignit, se enerveaza, se ridica si-l impinge/imbranceste – pardon – conduce spre iesirea din birou.
    SIMPLUL CETATEAN nu rabda si-l impinge pe domnu’ functionar public reprosandu-i purtarea.
    Functionarul cheama paza, afirma ca a fost ‘bruscat’ de individ si uite-asa – cu martori – SIMPLUL CETATEAN este acuzat de ultraj, se alege cu un dosar penal, este trimis in judecata si condamnat.
    Si cand te gandesti ca totul a pornit de la lipsa de chef a unui functionar care nu poate fi acuzat de abuz in serviciu pentru ca presupusa dauna este sub plafonul prevazut de lege si de multe ori nici nu poate fi quantificata in bani.
    IN CONCLUZIE, ministrul justitiei:
    > comite un abuz in serviciu impotriva SIMPLILOR CETATENI atunci cand ‘negociaza’ o solutie rezonabila pentru abuzul in serviciu;
    > ne invata ca „unde-i lege este tocmeala”.
    Sau cum, dle ministru?

  5. Deci, sunteți împotriva „discursurilor” lui Traian Băsescu și ale lui Popescu Tăriceanu, referitoare la „problematică” ,precum și a celor ale altor politicieni și gazetari ?

  6. Chestiunea e de fapt extrem de simpla: lupta intre vechi si (ceea ce ar trebui sa fie) nou in societatea romaneasca. Cata vreme nu va exista o forta politica serioasa, organizata, cu lideri puternici si program bine structurat si prezentat nu vom avea sperante. Chiar cu o justitie puternica, nu avem cum impiedica re-scrierea legilor astfel incat infractorii sa fie favorizati. USR-ul a fost o incercare, dar a murit, deja (din amatorism politic, un partid nu e ONG). Sa speram ca a fost doar un inceput de drum, altfel tara se va depopula pe repede inainte.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

6 răspunsuri

  1. 1)Felicitari dl Grosu pentru articol, care face o radiografie corecta a justitiei actuale. Pacat insa ca astfel de radiografii nu sunt urmate si de solutii, propuneri, etc., deoarece simpla radiografie facuta economiei, sanatatii, justitiei, educatiei, etc., nu va determina o schimbare in bine a acestor domenii.
    2)Dl Grosu, cititi daca aveti timp, o propunere de modificare a Constitutiei pe https://www.facebook.com/groups/modificareaconstitutiei/permalink/1863341157276
    2)O intrebare pentru dvs. dl. Grosu: Credeti ca daca actuala constitutie ar contine o astfel de prevedere, care permite un control permanent al alesilor de catre alegatori, dl ministru Toader si-ar fi permis sa faca astfel de propuneri legislative, care sa puna accent pe drepturile infractorilor si nu pe drepturile victimelor infractorilor ?

  2. Pct 1. Putina clementa. Exprimarile dlui ministru sunt interpretabile, pot fi nuantate.
    In rest, conf. asteptarilor – comentariu dur, la obiect.
    Cu toate lipsurile omenesti (romanesti), totusi T.Toader este cel mai echilibrat ministru al justitiei din partea PSD. Putina incurajare nu strica, orice mica fisura in – inca – monolitul securisto-comunist de la putere e un castig – al societatii civile, din partea opozitiei politice; slabe sperante.

  3. De ce ne-am mira? dl titi se face ca nu pricepe ce-i aia criminalitatea gulerelor albe & gravitatea faptei dupa intentie & masura prejudiciului, el avand alte socoteli e.g. de intors servicii de inalta specialitate celor care i-au inlesnit frumoasa cariera & remunerare in sistemul public
    Intre timp, iata cateva secvente din sfera administratiei publice in sens larg petrecute in aceasta vara fierbinte:
    -proaspatul eliberat conditionat de la bulau feneqiu isi cere transformatoarele inapoi, facand o analogie cu vanzarea unui ceas scump, prost & vechi
    -proiect oug de marire acciza la carburanti / ccap-t zice blajin ca mf a discutat cu companiile pentru ca majorarea accizei sa nu se simta in pretul carburantilor (!)
    -sedinţa de plen a senatului, convocat în sesiune extraordinară, a fost suspendată marţi din lipsă de cvorum
    -daddy a plecat in vacanta, seria a 2-a, chiar daca avea sesiune extraordinara in parlament
    -medicii nu vor mai plati impozit pe venit – proiect al mf
    Cool!

  4. Unde-i lege nu-i tocmeala! Cu ajutor politic profund interesat romanul afla ca e tocmeala.
    Dl ministru a afirmat ca pentru ‘abuzul in serviciu’ va veni cu o solutie ‘rezonabila’.
    Deci, ne tocmim…
    Chiar sa nu stie mult prea echilibratul domn ministru al justitiei ca abuzul in serviciu se afla la originea devalizarii activelor statului (industria, padurile, apele, fonduri si bugete deturnate sau furate direct etc., etc.)?
    Ce-i aia ‘plafon minim (IN BANI!?)’ pentru abuz in serviciu? Ii rog pe(fara-de-)legiuitorii nostri si pe dl ministru sa ne spuna cum va fi un functionar public in urmatoarea ipostaza:
    > Sa zicem ca (incognito sau neanuntat si fara ingerii pazitori) dl ministru ajunge cu o jalba ‘ca simplu cetatean’ in fata unui functionar public. Functionarul nu prea are chef de munca, nu il recunoaste si incepe sa-l ‘plimbe’, sa-l ‘abureasca’ asteptand ‘ceva…’.
    ‘SIMPLUL CETATEAN’ stie ce drepturi are, ca cererea se poate rezolva ‘pe loc’ si-i reproseaza abuzul. Pitzifelnicul se enerveaza si-l apostrofeaza: „Ma inveti TU pe mine ce am de facut?!”
    Tensiunea creste, SIMPLUL CETATEAN ii atrage atentia ca comite un abuz, functionarul se considera jignit, se enerveaza, se ridica si-l impinge/imbranceste – pardon – conduce spre iesirea din birou.
    SIMPLUL CETATEAN nu rabda si-l impinge pe domnu’ functionar public reprosandu-i purtarea.
    Functionarul cheama paza, afirma ca a fost ‘bruscat’ de individ si uite-asa – cu martori – SIMPLUL CETATEAN este acuzat de ultraj, se alege cu un dosar penal, este trimis in judecata si condamnat.
    Si cand te gandesti ca totul a pornit de la lipsa de chef a unui functionar care nu poate fi acuzat de abuz in serviciu pentru ca presupusa dauna este sub plafonul prevazut de lege si de multe ori nici nu poate fi quantificata in bani.
    IN CONCLUZIE, ministrul justitiei:
    > comite un abuz in serviciu impotriva SIMPLILOR CETATENI atunci cand ‘negociaza’ o solutie rezonabila pentru abuzul in serviciu;
    > ne invata ca „unde-i lege este tocmeala”.
    Sau cum, dle ministru?

  5. Deci, sunteți împotriva „discursurilor” lui Traian Băsescu și ale lui Popescu Tăriceanu, referitoare la „problematică” ,precum și a celor ale altor politicieni și gazetari ?

  6. Chestiunea e de fapt extrem de simpla: lupta intre vechi si (ceea ce ar trebui sa fie) nou in societatea romaneasca. Cata vreme nu va exista o forta politica serioasa, organizata, cu lideri puternici si program bine structurat si prezentat nu vom avea sperante. Chiar cu o justitie puternica, nu avem cum impiedica re-scrierea legilor astfel incat infractorii sa fie favorizati. USR-ul a fost o incercare, dar a murit, deja (din amatorism politic, un partid nu e ONG). Sa speram ca a fost doar un inceput de drum, altfel tara se va depopula pe repede inainte.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: