Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult›
12.01.2021
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult›
12.01.2021
România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult›
12.01.2021
Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
Cristian Grosu / 22 decembrie: 1989-2020 – profitabilitatea crimelor
de Cristian Grosu , 22.12.2020
Trei lucruri de spus despre aniversarea Revoluției din 1989, dincolo de festivisme și clișeele pline de toată galeria de patetisme:
1- În 22 decembrie 2020, urmașii morților și răniților din decembrie 1989 plătesc pensiile speciale (triple față de pensiile medii ale celor care chiar contribuie la sistemul de pensii) ale criminalilor care le-au împușcat părinții și care n-au fost trași la răspundere decât prin câțiva ”reprezentanți”.
2- În 22 decembrie 2020, Revoluia din dcembrie 1989 trece doar sporadic prin cărțile de istorie, fără explicațiile privind caracterul criminal al unei (oricărei) utopii – iar comunismul românesc cu specificul său ar fi trebuit să fie măcar studiu de caz. Dar crimele sunt deja numai statistică, în ciuda faptului că criminalii sunt încă în viață.
Dealtfel, în 22 decembrie 2020, Occidentul nu a condamnat în mod oficial comunismul – cu excepția statelor din Est, unde imaginile morților sistemului încă nu s-au șters de pe crucile din cimitire:
iau avânt, în schimb, noile utopii socio-internaționaliste, care ”reevaluaează” comunismul și decretează în școli, universități și ONG-uri bine finanțate: ”comunismul a fost bun, dar a fost greșit aplicat”.
3- În 22 decembrie 2020, dl. Președinte Klaus Iohannis (nici nu ne-am fi gândit, în naționalismul aberant și abuziv al anului 1989, că vom alege ca președinte un neamț) a depus o coroană de flori la un monument oarecare al Revoluției – după ce numise în fruntea guvernului civil al României un militar, pe fundalul militarizării accentuate a administrației și proictelor de dezvoltare a României, având la bază legislația care permite instituțiilor militarizate să aibă companii și să facă afaceri în economia reală.
În aceeași zi, știm avem fugiți afară 5 milioane de oameni productivi (care ar fi fugit și în decembrie 1989), la care se adaugă sutele de mii care abia așteaptă să-și termine studiile și să fugă și ei – și niciun sociolog nu are tupeul să explice cu subiect și predicat atmosfera internă care face ca prezența la vot să scadă cu 15-20% de la un scrutin la altul, ajungând pe la jumătatea mediei eurpene.
*
Cum poți merge și construi mai departe pe o asemene stare de fapt, cu o asemenea mentalitate?
Restul e ”politică”…