Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Cristian Diaconescu / Un scenariu: Atenție la Europa 2018!

de Cristian Diaconescu , 21.1.2018

Asigurarea securităţii este unul din principalele argumente pentru care cetăţenii europeni votează iar mesajele prin care care promite ”apărarea naţională, prin forţe proprii“ profilează partidele de extremă dreapta. Îndepărtarea de tratate şi instituţii multilaterale, precum şi simpatia tot mai clară pentru etno-nationalism inclusiv în domeniul securităţii, câştigă teren.

Pe cale de consecinţă, guvernele europene devin tot mai dezinteresate de construirea unei viziuni internaţionaliste privind politica externă, apărare, comerţ sau dezvoltare, în condiţiile în care o mare parte a electoratului pune la îndoială eficienţa acestui demers în ceea ce priveşte asigurare securităţii interne.

Dezvoltarea tensiunilor – de la criza nucleară din Coreea de Nord până la conflictele din Ucraina, Africa Sub-Sahariana sau Orientul Mijlociu – se poate transforma în confruntări armate deschise cu consecinţe umanitare catastrofale. În 2018, protejarea securităţii internaţionale va presupune mai puţin câştigarea unei victorii militare cât asigurarea stabilităţii păcii.

Din Afganistan în Mali, puterile occidentale au demonstrat, în ultimii ani, incapacitatea de a transforma avantajele militare în soluţii politice sustenabile. În ciuda numeroaselor strategii de pacificare, progresele înregistrate sunt reduse. Nu este numai o problemă a Occidentului – Federaţia Rusă are experienţe similare în Ucraina şi Siria.

Confruntată cu cu ameninţări de diferite tipuri, UE este tot mai interesată să combine un set de instrumente politice (în absenţa unei strategii clare), prin două tactici folosite în paralel:

  • în Est – politici pasive de apărare şi descurajare privind Rusia iar;
  • în Sud – politici mult mai active de descurajare a vecinătăţii (mai ales cea generatoare de radicalism Islamic) împreună mobilizarea asistenţei financiare către statele fragile din punct de vedere economic.

Avându-se în vedere progresul limitat înregistrat de UE în ceea ce priveşte un sistem defensiv propriu (priorităţi foarte diverse) este de aşteptat ca răspunsul la crize, chiar cu componente militare, să nu fie unul omogen şi solidar ci o combinaţie între modelul francez – intervenţie militară unilaterală şi limitata – şi coaliţiile minilaterale, cu sau fără asistenţa SUA. Este improbabil ca Europa s-ar putea întoarce la operaţiuni “construcţie naţională “de tip Afganistan.

Coaliţiile de Voinţă se vor dezvolta rapid pentru a face faţă crizelor punctuale.

Un scenariu sumbru; dar nu imposibil

Statutul de aliat în NATO şi UE nu mai înseamnă automat asigurarea unor garanţii absolute de securitate. După intervenţia în Ucraina, poziţionarea asertivă a Federaţiei Ruse a făcut obiectul mutării sensului deciziilor NATO de la “contingentare” la “descurajare”, dar chiar şi în această nouă atitudine s-au relevat diferenţele foarte mari de abordare strategică din partea statelor membre.

Alianţele se reconstruiesc, în special, în funcţie de evoluţii politice interne şi mai puţin în sensul respectării obligaţiilor multilaterale, iar echilibrele de securitate, la nivelul comunităţii internaţionale, nu se mai bazează exclusiv pe raportul de forţe între marile puteri.

Deci, până când motorul franco – german va găsi varianta ideală de re-coalizare europeană cât mai extinsă, crizele la frontiere sunt în plină desfăşurare. Ceva trebuie făcut pe termen scurt. Iată, un scenariu ipotetic, dar nu imposibil.

După o întâlnire Macron -Merkel se decide iniţierea negocierilor privind încheierea unui Tratat de Cooperare Strategică la nivel European prin care Orientul Mijlociu, spaţiul de vecinătate apropiată de la Marea Baltică la Marea Neagră, Balcanii de Vest, Nordul Africii devin “zone de responsabilitate specială” pentru grupuri de state NATO sau UE, fie obligate prin proximitate, fie care au interese în aceste regiuni în scopul contracarării diverselor categorii de riscuri şi ameninţări.

Practic este redefinită actuala arhitectură de securitate iar Occidentul, cum îl ştiam până acum, dispare.

Miniştrii de Externe francez şi german propun rapid un non-paper intitulat ”Foaia de parcurs privind noua arhitectură de securitate şi un sistem robust de apărare europeană”. Primeşte sprijinul tuturor partenerilor dar unii aliaţi consideră că, în aceste condiţii, securitatea colectivă nu mai există şi îşi caută propriile aranjamente bilaterale sau regionale.

Polonia şi Statele Baltice solicită şi obţin garanţii de la SUA; Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi Austria intră în negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea unor Acorduri de Nonagresiune.

În spiritul politicii de re-nationalizare a strategiei de securitate, Administraţia SUA retrage garanţiile nucleare pan – europene şi se retrage din Tratatul privind neproliferarea nucleară. Este urmată de Federaţia Rusă care declară caduc şi Tratatul privind Interzicerea Forţelor Nucleare cu Rază Medie.

Statele europene încearcă să dobândească armament nuclear:

Da. Armaghedon. Dar este oare o variantă chiar atât de absurdă?

(Citiți și: ”Valentin Naumescu / Europa franco-germană se va distanţa de Flancul Estic. Opţiunile dificile ale Europei Centrale )

Flexibilitatea, viteza de decizie, rezilienţa, precum şi un mediu politic intern stabil sunt noile atu-uri ale unui stat performant.

Este evident că toate aceste tendinţe sunt opuse aspiraţiilor României. La Bucureşti se pleacă încă de la prezumţia că rezolvarea crizelor din vecinătate este responsabilitatea Aliaţilor, contribuim şi noi cu ce putem dar preocuparea majoră cade în sarcina partenerilor. Fals şi periculos pentru securitatea României.

Politica este cinică, nu numai în România. Distanţarea de partenerii din NATO şi UE oferă argumente celor care vor să acrediteze ideea că România nu este “frecventabilă”, cel puţin până îşi rezolvă problemele interne. Pentru un stat, chiar partener, intrat într-un proces de dezeuropenizare nu se cheltuie prea multe resurse, umane şi financiare, mai ales în proiecte de apărare. Este mai ieftin să fie mutată frontiera securităţii spre Centrul Europei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.1.2018

2 comentarii

  1. guler emil
    22.1.2018, 9:42 am

    Stimabilul asta vorbeste de pe alta planeta,oare de ce romanii afla doar acum cum sta lumea la politica de vecinatate,multiculturalism si alte cele privind granitele?N-a fost trepadusul asta in conducere cand ,fara acordul national,ne-au bagat in tot felul de aliante ,care de care mai paguboasa pentru romani?Ce naiba face el un scenariu?Nu era mai sigur sa se explice cu subiect si predicat unde ne aflam ,pe fiecare etapa?Vine si ne spune ca e grava!Pai,e grava din 1990,cand tot felul de tolomaci politici au facut orice pentru ei,nu pentru cetateanul roman!Fiecare tara e datoare sa se apere singura…abia acum vad romanii de ce trebuia europa mica,aliante peste aliante peste aliante……a spus cineva romanilor ca numai de noi depinde ce vrem sa facem?Egal directia,capitalista sau socialista,romanii trebuiau informati de responsabilitati,decizii si urmari!Ceea ce n-a facut nimeni!Iar rezultatul se vede….dar pot sa-l intreb pe stimabil:,,cat mai suntem idioti si slugarnici la altii cu o asa clasa politica?Cand cancelariile europene dicteaza,ca numaia sta aud,Merkel si omologul francez,romanii mai au cuvant de spus ca natiune suverana?Sau a bate din gura inseamna a pacali mii si mii de ani de istorie pe acest pamant?,,Nu apararea e problema Romaniei,ci economia!Si aici au facut-o praf….Sustin ca orice problema se rezolva numai cu romanii,asta daca nu vrem sa fim carne de tun pentru altii!Dar politicul nu face absolut nimic,e slugarnic la altii…de unde sa stiu eu,transparent,cum se decide la centru sau in teritoriu?Cine raspunde de consecinte,ca vad ca nici un om politic nu-si asuma faptele,insa bat din gura ca idiotii!Acum e tarziu,au facut praf tara asta ,si pe undeva,si stimabilul e vinovat de treaba asta!Sper ca pe viitor romanii sa inteleaga menirea lor,care nu are de-a face nici cu Rusia,nici cu America,nici cu europa asta mica!
    emg

  2. ??????
    26.1.2018, 12:36 am

    Probabil prin Afganistan sau prin Mali să mai meargă politicienii cu oameni de afaceri după ei,pe acolo probabil neacordându-se încă acele celebre contracte cu statul prin licitații publice ?

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult