INS a recalculat ușor în jos PIB-ul pe trimestrul II şi, implicit pe prima jumătate a anului.
Ajustarea rezultatului pe al doilea trimestru din 2019 în prețuri curente a fost relativ minoră, de la 240.578,2 milioane lei la 239.807,5 milioane lei.
Îu toate acestea, diferenţa de 770,7 milioane lei a fost suficientă pentru ca din rotunjire să scadă cu o zecime de procent valoarea ajustată de creştere a PIB pe T2 de la 4,6% la 4,5% iar pe S1 la +4,7% în loc de +4,8% cum se comunicase în prima variantă provizorie.
De reținut, distribuţia PIB pe parcursul anului nu este egală ci cam de trei șeptimi în semestrul 1 şi patru șeptimi în semestrul 2.
Valoarea ajustată comunicată oficial pentru S1, cea de 507.133,3 milioane lei ține cont de acest lucru și amplifică rezultatul efectiv de circa 440 milioane lei.
Cert este că au mai rămas concret de realizat în a doua jumătate a anului 2019 încă 591 miliarde de lei pentru a reuşi atingerea prognozei de 1.031 miliarde lei ( adică 57% din PIB nominal).
Industria – efect zero, agricultura – zero, finanțele – zero
După recalcularea datelor în varianta provizorie 2, a reieșit că trei sectoare-cheie ale economiei naționale, industria, agricultura și cel de intermedieri financiare și asigurări, au avut o contribuție nulă la creșterea PIB în prima jumătate a anului 2019. Mai îngrijorător, premieră nedorită după mai mulți ani, industria a consemnat în trimestrul doi o influență negativă pe avansul economic (-0,2%).
Sectorul comercial a preluat rolul de principal factor de influență pe creșterea PIB cu 1,2 puncte procentuale, urmat de trei sectoare care au adus fiecare câte o jumătate de punct: informații și comunicații (cu o creștere în volum de aproape zece procente), activități profesionale, servicii suport etc. și, în revenire spectaculoasă ( +14,9% în volum) sectorul de construcții.
De reținut și faptul că majorarea semnificativă a salariilor în sectorul public a generat indirect o creștere a PIB ( potrivit metodologiei de calcul care pleacă de la ideea că valoarea adăugată brută crește dacă se acordă mai mulți bani) de alte 0,4 puncte procentuale (pp). Suprinzător, creșterea de pe partea de spectacole, reparații produse de uz casnic etc. ( 9% în volum) a dat încă 0,3 pp la avansul PIB.
În fine, o mențiune aparte se cuvine și ponderii de aproape 20% în creșterea economică a impozitelor nete pe produs, destul de mare în raport cu uzanțele în materie (0,9 pp), ceea ce a propulsat-o lejer pe locul doi ca factor de influență.
Formarea brută de capital a dat aproape jumătate din avansul PIB
În ce privește utilizarea PIB, se observă cum majorarea consumului final efectiv al gospodăriilor populației a constituit principalul motor clasic de creştere economică pe primul semestru, cu 4,1% din cele 4,7% brut consemnate per total. Consumul final individual al administraţiei publice a avut un efect nul iar cel colectiv de +0,2 pp.
Neașteptat după percepția publică, formarea brută de capital fix a avansat cu 12,4% în volum după reculul din aceeași perioadă a anului anterior, de unde a rezultat o influenţă pozitivă pe PIB de 2,3 pp sau aproape jumătate din rezultatul final. Variația stocurilor a mai adus alte 0,3 pp, ceea ce a contribuit decisiv la creșterea economică ceva mai bună decât în prima jumătate a lui 2018.
Din păcate, în urma rezultatelor mai slabe din comerțul exterior, exportul net de bunuri și servicii a anulat două procente din creșterea economică, urmare a unei contribuții pozitive de doar 1,3 pp pe partea de export (mult sub cele 3,3pp de anul trecut) și de 3,3 pp pe fluxul de import, stimulat de creșterea veniturilor populației fără corespondent în producția internă.
