Conform estimării-semnal dată publicității de Institutul Național de Statistică, rezultatul brut de creștere economică pe anul trecut a fost de 3,7%. Acest rezultat coincide cu avansul înregistrat în ultimul sfert al anului și este ”în linie” cu performanța consemnată pe primele trei trimestre din 2015. Ajustarea sezonieră a indicat, chiar, o valoare ceva mai mare pentru trimestrul patru – 3,8%.
Dacă se urmărește evoluția de la un trimestru la altul pe parcursul ultimilor trei ani, se poate observa o creștere permanentă, cu excepția notabilă a trimestrului doi 2015, când PIB-ul a înregistrat un recul de două zecimi de procent.
Evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de trimestrul precedent (%, serie ajustată sezonier) – varianta calculată la zi
Dacă se corelează acest rezultat cu cvasistagnarea din prima jumătate a anului 2014, se poate emite ipoteza că avansul PIB a fost puternic stimulat de măsurile fiscale de reducere a taxelor și de creșterea veniturilor populației.
Din păcate, aceste stimulente nu vor mai putea fi folosite în continuare din cauza faptului că s-a coborât cu cota efectivă de TVA mult sub valoarea de dinaintea mijlocului lui 2010 ( când cota standard a fost crescută de la 19% la 24%; acum avem 20%, dar combinat cu 9% pentru o treime din coșul de consum, reprezentată de produsele alimentare).
Mai mult, discrepanța dintre evoluția salariului real și cea a productivității muncii, ajunsă la un neverosimil 14,5% în ultima lună a anului trecut ( ori s-au dat salarii prea mici în trecut, ori se dau unele prea mari în prezent, ori și una și alta) amenință să rupă echilibrele macroeconomice și să afecteze procesul de stabilizare a inflației.
Deja, estimarea Băncii Naționale pentru finalul acestui an pentru creșterea prețurilor a fost reașezată în sus de la 1,1% la 1,4%, urmând ca în 2017 să ne ducem spre limita de sus a coridorului țintă ( 2,5% plus/minus 1%), respectiv 3,4%. Nota bene, în absența măsurilor fiscale, cu influență limitată în timp, am fi avut un nivel de 3% pentru inflația pe 2016 și de 3,7% ( atenție că ieșim din țintă !) în 2017.
Revenind la distribuția PIB pe parcursul anului, se poate remarca o anumită echilibrare a performanțelor pe trimestrul doi, în pofida contraperformanței din 2015.
Acest trimestru rămâne critic pentru evoluția de ansamblu a economiei, fapt evident dacă se face o agregarea a creșterii economice din intervalul aprilie – iunie pe ultimii trei ani, unde valoarea de 6,8% este mult în afara valorilor pe celelalte trimestre (vezi tabelul).
De reținut și revizuirea în sus a valorilor de creștere economică pentru 2013 și 2014, care au trecut de la 3,4% și, respectiv, 2,9% la 3,5% și, respectiv, 3,0%.
Desigur, este vorba despre recalcularea conform procedurilor statistice conforme cu practica internațională (valoarea pentru creșterea PIB este la momentul anunțării imediat după terminarea anului la care se referă doar provizorie, la un an devine semidefinitivă și rezultatul final, care va rămâne în scripte, este cel consemnat după doi ani).
Înapoi, la lecția din 2008
Una peste alta, în intervalul 2013 – 2015, PIB-ul României a avansat cu peste zece procente în termeni reali iar față de 2008 am ajuns la un nivel cu cinci procente mai sus.
Dacă se face o incursiune în trecut, se va constata că în luna decembrie 2008, pe fondul unor măsuri similare cu cele de acum privind creșterea salariilor, se ajunsese la o putere de cumpărare de 139,4% din cea de referință ( octombrie 1990).
Dacă ne raportăm la nivelul de 159,4% comunicat pentru același indicator la finele lunii decembrie 2015 se constată un avans de 14,3% (se face raportul și nu diferența aritmetică) la o creștere a PIB de doar cinci procente. Evident, și pensiile sunt mai mari în temeni reali, dar acesta este un subiect sensibil și o altă poveste.
Ce a urmat după entuziasmul consumist din 2008 știm. Mai știm că nu ne-a plăcut tăierea ulterioară de salarii și nici majorarea TVA.
În care condițiile de criză pe piața mondială au jucat rolul lor, dar nu unul principal.
Ce ar putea urma după evoluțiile actuale și anul electoral 2016 bănuim, presupunând că legile economice încă mai funcționează și nu vor face o excepție în cazul României.
Urmărește-ne pe Google News
