Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

de Marin Pana 15.10.2017

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni reali de 4% faţă de anul 2014.
Comparat cu varianta semidefinitivă de 711.102,7 milioane lei, creșterea a fost puțin semnificativă ( +0,22%), dar suficientă încât să schimbe valoarea de 3,9% anunțată în urmă cu un an pentru creșterea economică pe 2015.

Astfel, după ce ciclul economic de șapte ani 2008 – 2014 s-a încheiat aproape exact pe zero, anul 2015 a adus un plus de patru procente în termeni reali. Bază de calcul ceva mai ridicată decât se ştia până acum şi de la care se va pleca în stabilirea PIB definitiv pentru 2016 şi a valorii pentru 2017. Tehnic, baza mai ridicată semnifică un efect de bază DEFAVORABIL pentru valorile deja anunţate pentru 2016 şi 2017.

După marea performanță de +8,5% din al doilea an de apartenență la UE și manifestarea efectelor crizei economice, au urmat doi ani de scădere, doi ani de stabilizare și au fost necesari alți doi ani pentru a reveni, în termeni reali, la rezultatul PIB din 2008 (v. tabelul).

De-abia din 2015 încoace am reluat avansul faţă de nivelul atins în 2008, ceea ce arată că am avut nevoie de şase ani pentru a relua creşterea economică după derapajul de la stabilitatea macroeconomică, provocat, nu s-a stabilit în ce proporţii, atât de criza mondială cât şi de măsurile de creştere puternică a consumului luate pe plan intern.

De reţinut, media de creştere economică pentru perioada de 8 ani 2008 – 2015 s-a situat, pe date definitiv consemnate de statistica oficială la doar 1,6% pe an iar media rezultatelor economice pentru acelaşi interval încă nu a revenit nici pe departe ( doar 96,6%) la promisa prosperitate din 2008, care s-a dovedit a fi iluzorie în decurs de doar doi ani.

Datele prezentate sunt un bun prilej pentru a aprecia cu ce ne-am ales după frenezia consumistă din anii 2007-2008 ( cu similarităţi în forţarea consumului intern cu perioada 2016 – 2017, dar care nu beneficiază şi de aceeaşi intensitate a investiţiilor străine). Atunci se putea crede că România se va duce glonț spre noi culmi de dezvoltare capitalistă. Acum la fel.

În realitate, însă, matematica elementară ne temperează rapid visurile şi percepţiile subiective. Media rezultatelor economice a anilor 2009 – 2015 a rămas cu circa trei procente şi jumătate sub nivelul atins după galopul de +16% din 2007 – 2008 ( atât fac cumulat creşterile de 6,9% din 2007 şi de 8,5% din 2008).

Mai clar, per total ani trăiţi din 2008 încoace, românii au trăit mai prost decât în acel an, pentru că nivelul de trai de MOMENT acordat atunci nu s-a dovedit a fi sustenabil. Oare, dacă ar fi ştiut în 2008 că vor trăi ani la rând mai prost şi vor tripla PERMANENT datoria externă, ar mai fi fost dornici să forţeze consumul intern ?

Ce se va întâmpla dacă avansul PIB pe 2016 şi aflat în faza de stabilire a valorii semidefinitive, va fi confirmat la +4,8% iar creşterea economică pe 2017, previzionată acum la +5,6% după ce la mijlocul anului s-a anunţat un nivel provizoriu de +5,8% ? Păi, vom ajunge la +15,1% faţă de anul 2014, care a fost exact egal cu 2008, ceea ce aduce destul de bine cu cele 16 procente din perioada 2007-2008.

Dacă ar fi să prelungim seria de rezultate definitive anunţate de INS cu rezultatele încă aflate în analiză pe 2016 şi 2017 la nivelurile actuale ( în pofida efectului de bază negativ menţionat anterior), credeţi că vom reuşi să urcăm media celor zece ani înapoi la nivelul din 2008 ? Din păcate, dacă puneţi mâna pe calculator, răspunsul sec este NU, de-abia se va ajunge pe perioada 2008 – 2017 la o medie de 99,7% din valoarea PIB consemnată în 2008.

Acum ne dăm seama ce consecinţe şi pe ce perioadă de timp pot avea măsurile luate „pe picior”, sub impulsul campaniilor electorale şi a unui deficit de explicare a finananţelor publice la nivelul populaţiei (care nu-şi pune o întrebare elementară, de unde s-ar putea da în prezent creşteri de venituri cam triple faţă de creşterea economică ?).

Să sperăm că asemănările sunt pur întâmplătoare. Adică, de data aceasta, creşterea să fie sustenabilă, fără să intervină alte probleme pe piaţa mondială şi fără alte derapaje. Reamintim, cursul de schimb a plecat de la 3,34 lei în 2007 spre 3,68 lei în 2008 și 4,24 lei în 2009 iar datoria publică a urcat brusc de la circa 13% din PIB la 40% din PIB după acordul cu FMI.

În treacăt fie spus, ar mai merita să ne reamintim că, de la zero obligații de plată prin transfer de la alte impozite și taxe decât cele dedicate special asigurărilor sociale ne-am dus spre mai mult de patru miliarde de euro pe an deficit la sistemul de pensii. Gaură pe care trebuie să o acoperim în fiecare an de la bugetul de stat, de aceea am lăsat-o moale de tot cu infrastructura rutieră şi FEROVIARĂ.

Când ne uităm pe hartă la lipsa autostrăzilor între Ardeal și Muntenia sau Ardeal şi Moldova, puteţi face legătura între ce scrie pe fluturașii de salarii bugetare şi pe taloanele de pensie și zicerea ”aici sunt banii dumneavoastră”. Nu că reducerea generală de fiscalitate nu ar fi operat în acelaşi sens de o manieră perversă, slăbind un stat care se vrea minimalist dar poate sfârşi pe bucăţi.

În speranța că de data asta va ieși altfel, ne-am apucat din nou de un consum masiv majorat imediat şi investiţii amânate la calendele greceşti, care ne vor trimite spre o stagnare de tip portughez. Dar, după vară, vine întotdeauna iarna iar revenirile treptate prin vremuri de primăvară tot şase luni durează. An de an, respectiv ciclu economic de creştere urmată de recesiune după ciclu economic de creştere urmată de recesiune.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Profit de 6,4 miliarde de lei pentru băncile din România în 2019

Vladimir Ionescu

Sistemul bancar a încheiat 2019 cu un nivel al profitului de peste șase miliarde de lei, marje mari la dobânzi și o nouă scădere a… Mai mult

Stiri

OMS: Teama şi panica nu ajută în combaterea coronavirusului. În România, niciun alt test pozitiv

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere oamenilor să îşi păstreze calmul cu privire la epidemia de Covid-19, iar guvernelor să fie pregătire să lupte pentru… Mai mult

Europa

Huawei deschide fabrică în Franța – investiție de 200 milioane euro

Iulian Soare

Huawei va construi prima fabrică din Europa în Franța, a anunțat joi președintele gigantului telecom chinez, Liang Hua, potrivit Business Insider. Liang Hua a precizat… Mai mult

Stiri

Radu Ioanid a fost acreditat ambasador al României în Israel

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind numirea istoricului Radu Ioanid, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Israel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele… Mai mult

Stiri

Apel al 50 de foști miniștri de Externe din UE: Europa să respingă planul de pace propus de Donald Trump pentru Orientul Apropiat

Iulian Soare

Un număr de 50 de foşti miniştri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel public către liderii UE, cărora… Mai mult

Stiri

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Explicația specialiștilor

Alexandra Pele

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat o emisiune de certificate de trezorerie, în valoare de 150 de milioane… Mai mult

Europa

Microsoft anunță că nu-și va atinge țintele financiare din cauza epidemiei din China

Adrian N Ionescu

Microsoft se aşteaptă să nu-şi atingă ţinta de venituri pe segmentul de calculatoare personale, ca urmare a efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID19) din China.… Mai mult