miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 octombrie, 2017

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni reali de 4% faţă de anul 2014.
Comparat cu varianta semidefinitivă de 711.102,7 milioane lei, creșterea a fost puțin semnificativă ( +0,22%), dar suficientă încât să schimbe valoarea de 3,9% anunțată în urmă cu un an pentru creșterea economică pe 2015.

Astfel, după ce ciclul economic de șapte ani 2008 – 2014 s-a încheiat aproape exact pe zero, anul 2015 a adus un plus de patru procente în termeni reali. Bază de calcul ceva mai ridicată decât se ştia până acum şi de la care se va pleca în stabilirea PIB definitiv pentru 2016 şi a valorii pentru 2017. Tehnic, baza mai ridicată semnifică un efect de bază DEFAVORABIL pentru valorile deja anunţate pentru 2016 şi 2017.

După marea performanță de +8,5% din al doilea an de apartenență la UE și manifestarea efectelor crizei economice, au urmat doi ani de scădere, doi ani de stabilizare și au fost necesari alți doi ani pentru a reveni, în termeni reali, la rezultatul PIB din 2008 (v. tabelul).


De-abia din 2015 încoace am reluat avansul faţă de nivelul atins în 2008, ceea ce arată că am avut nevoie de şase ani pentru a relua creşterea economică după derapajul de la stabilitatea macroeconomică, provocat, nu s-a stabilit în ce proporţii, atât de criza mondială cât şi de măsurile de creştere puternică a consumului luate pe plan intern.

De reţinut, media de creştere economică pentru perioada de 8 ani 2008 – 2015 s-a situat, pe date definitiv consemnate de statistica oficială la doar 1,6% pe an iar media rezultatelor economice pentru acelaşi interval încă nu a revenit nici pe departe ( doar 96,6%) la promisa prosperitate din 2008, care s-a dovedit a fi iluzorie în decurs de doar doi ani.

Datele prezentate sunt un bun prilej pentru a aprecia cu ce ne-am ales după frenezia consumistă din anii 2007-2008 ( cu similarităţi în forţarea consumului intern cu perioada 2016 – 2017, dar care nu beneficiază şi de aceeaşi intensitate a investiţiilor străine). Atunci se putea crede că România se va duce glonț spre noi culmi de dezvoltare capitalistă. Acum la fel.


În realitate, însă, matematica elementară ne temperează rapid visurile şi percepţiile subiective. Media rezultatelor economice a anilor 2009 – 2015 a rămas cu circa trei procente şi jumătate sub nivelul atins după galopul de +16% din 2007 – 2008 ( atât fac cumulat creşterile de 6,9% din 2007 şi de 8,5% din 2008).

Mai clar, per total ani trăiţi din 2008 încoace, românii au trăit mai prost decât în acel an, pentru că nivelul de trai de MOMENT acordat atunci nu s-a dovedit a fi sustenabil. Oare, dacă ar fi ştiut în 2008 că vor trăi ani la rând mai prost şi vor tripla PERMANENT datoria externă, ar mai fi fost dornici să forţeze consumul intern ?

Ce se va întâmpla dacă avansul PIB pe 2016 şi aflat în faza de stabilire a valorii semidefinitive, va fi confirmat la +4,8% iar creşterea economică pe 2017, previzionată acum la +5,6% după ce la mijlocul anului s-a anunţat un nivel provizoriu de +5,8% ? Păi, vom ajunge la +15,1% faţă de anul 2014, care a fost exact egal cu 2008, ceea ce aduce destul de bine cu cele 16 procente din perioada 2007-2008.

Dacă ar fi să prelungim seria de rezultate definitive anunţate de INS cu rezultatele încă aflate în analiză pe 2016 şi 2017 la nivelurile actuale ( în pofida efectului de bază negativ menţionat anterior), credeţi că vom reuşi să urcăm media celor zece ani înapoi la nivelul din 2008 ? Din păcate, dacă puneţi mâna pe calculator, răspunsul sec este NU, de-abia se va ajunge pe perioada 2008 – 2017 la o medie de 99,7% din valoarea PIB consemnată în 2008.

Acum ne dăm seama ce consecinţe şi pe ce perioadă de timp pot avea măsurile luate „pe picior”, sub impulsul campaniilor electorale şi a unui deficit de explicare a finananţelor publice la nivelul populaţiei (care nu-şi pune o întrebare elementară, de unde s-ar putea da în prezent creşteri de venituri cam triple faţă de creşterea economică ?).

Să sperăm că asemănările sunt pur întâmplătoare. Adică, de data aceasta, creşterea să fie sustenabilă, fără să intervină alte probleme pe piaţa mondială şi fără alte derapaje. Reamintim, cursul de schimb a plecat de la 3,34 lei în 2007 spre 3,68 lei în 2008 și 4,24 lei în 2009 iar datoria publică a urcat brusc de la circa 13% din PIB la 40% din PIB după acordul cu FMI.

În treacăt fie spus, ar mai merita să ne reamintim că, de la zero obligații de plată prin transfer de la alte impozite și taxe decât cele dedicate special asigurărilor sociale ne-am dus spre mai mult de patru miliarde de euro pe an deficit la sistemul de pensii. Gaură pe care trebuie să o acoperim în fiecare an de la bugetul de stat, de aceea am lăsat-o moale de tot cu infrastructura rutieră şi FEROVIARĂ.

Când ne uităm pe hartă la lipsa autostrăzilor între Ardeal și Muntenia sau Ardeal şi Moldova, puteţi face legătura între ce scrie pe fluturașii de salarii bugetare şi pe taloanele de pensie și zicerea ”aici sunt banii dumneavoastră”. Nu că reducerea generală de fiscalitate nu ar fi operat în acelaşi sens de o manieră perversă, slăbind un stat care se vrea minimalist dar poate sfârşi pe bucăţi.

În speranța că de data asta va ieși altfel, ne-am apucat din nou de un consum masiv majorat imediat şi investiţii amânate la calendele greceşti, care ne vor trimite spre o stagnare de tip portughez. Dar, după vară, vine întotdeauna iarna iar revenirile treptate prin vremuri de primăvară tot şase luni durează. An de an, respectiv ciclu economic de creştere urmată de recesiune după ciclu economic de creştere urmată de recesiune.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: