fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Creșterea costului orar al forţei de muncă încetinește și coboară mult sub avansul PIB și al productivității din industrie. Explicații

de Marin Pana , 14.9.2021

Costul orar al forţei de muncă a crescut în al doilea trimestru din 2021 cu 6,69% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor anunţate de INS. Este un ritm în scădere semnificativă faţă de valoarea de 16,11%, consemnată în T2 2020, la acea vreme pe contrasens cu tendința din anii precedenți.

Dacă se face trimitere la trimestrul precedent, situația apare net diferită, majorarea de 5,30% fiind urmarea evoluției economice peste așteptările inițiale (deja certificată a fi de 7% potrivit FMI și +7,4% potrivit CE), dar și a unei inflamări a prețurilor la consumator, care s-au apropiat de cota de 5% inflație anuală.

Astfel, decorelarea dintre cei doi indicatori, mai ales în termeni de putere de cumpărare, a urcat la cote care pun probleme în percepția publică. Deoarece am avut creșteri bizare peste pragul recomandat la nivel european de 12% în perioada de recesiune și a trebuit să facem ajustarea la cote scăzute exact pe trend de evoluție economică bună.

Productivitatea muncii, decuplată de costul salarial

Pentru referinţă şi raportare la teoria economică, menţionăm că sporul de productivitate a muncii în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru întreaga economie) s-a deteriorat de la un plus de 6,2% în 2017 spre un minus de -4,2% în anul de criză pandemică 2020.

Timp de patru ani s-au consemnat creșteri ale costului forței de muncă peste marja de echilibru stabilită pentru țările din zona non-euro, posibilă în bună parte pentru că aveam o remunerare relativ redusă a muncii ca pondere în PIB. Acest factor și-a cam epuizat rezerva și va trebui să ne echilibrăm spre o corelație firească între productivitate și costul muncii.

Din păcate, așteptările deja stabilizate de creștere continuă a veniturilor, mai ales în contextul inflației alimentate de creșterea puternică a prețurilor la energie, se vor lovi de imposibilitatea de a păstra puterea de cumpărare peste nivelul dat de rezultatele economice, chiar dacă productivitatea apare în creștere spectaculoasă prin efect de bază (raportarea la scăderea puternică dar conjuncturală din pandemie).

Simplificat, s-a trăit peste posibilități cu prețul acumulării sistematice de deficite externe (noi fiind singura țară din regiune cu un puternic deficit comercial și în contrast cu excedentele realizate de Cehia, Polonia sau Ungaria) și de deficit bugetar, tradus în majorarea datoriei publice spre cota de avarie de 50% din PIB. Ceea ce explică de ce nu se mai poate merge cu majorările „uzuale”.

Diferențe majore pe sectoare, cu bugetarii la coada clasamentului

În structura pe ramuri de activitate, apar diferenţe semnificative la nivelul modificărilor costului orar al muncii, de la o majorare de circa 27% pe segmentul de hoteluri și restaurante (prin raportare la nivelul foarte scăzut de la începutul pandemiei) până la doar 2,59% în sănătate, 1,75% în administrația publică și o scădere problematică (-7,53%) în învățământ.

Pentru reducerea facturii salariale a statului, s-a văzut o anumită moderație pe segmentul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale”. Cu toate acestea, ar fi fost utilă o majorare ceva mai mare a valorii în sănătate, dat fiind că urează o perioadă dificilă de activitate, cu riscurile majore asumate de personalul medical. În fine, e cam bizară scăderea față de anul trecut din învățământ.

De reținut, trei domenii au înregistrat majorări de două cifre față de T1 2021. Majorări menite probabil să atenueze declinul anterior, dar cam pronunțate față de restul economiei. În special în cazul producției și furnizării de energie electrică, termică, gaze, apă ( +18,10% !), unde au contribuit la creșterea facturilor, dincolo de liberalizarea planificată a prețurilor la consumator.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.9.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult