Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult›
13.01.2021
Creditele populației pentru locuințe au crescut, scad cele de consum – raport BNR
de Adrian N Ionescu , 26.8.2020
Populația s-a îndatorat mai mult pentru locuințe, în timp ce creditele de consum au scăzut în perioada crizei coronavirus scursă până acum, potrivit datelor raportate miercuri, de Banca Națională a României (BNR).
Soldul creditelor contractate de populație pentru locuințe era de aproape 63,1 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, cu 2,7 miliarde de lei mai mare decât cel de la sfîrșitul lunii martie.
Totalul împrumuturilor luate de populaţie se ridica la 113,989 de miliarde de lei cu 2,25% mai mult decât la sfârșitul lunii martie. Aparent paradoxal, creditele de consum erau mai mici cu 588 de milioane de lei față de martie. Statistica nu ia în calcul decât principalul creditelor.
Cel mai probabil, dosarele de credite pentru locuințe și-au continuat procedura de aprobare, în timp ce incertitudinile legate de criza coronavirus, marcată de șomaj tehnic, au stopat apetitul pentru creditele de consum ale populației.
Astfel că, ponderea creditelor de consum în totalul creditelor populației a scăzut până la 42,9% în iulie (de la 44,4% în martie), iar cea a creditelor pentru locuințe a crescut până la 55,3% (de la 54,1%).
Restanțele mai vechi de o zi stagnează
Merită menționat în context că a stagnat, practic, ponderea restanțelor la creditele în lei (populație și firme) în totalul acestora, în perioada analizată: 2,602% în iulie, față de 2,61% în martie.
Statistica citată nu ia în calcul decât principalul creditului, care înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi.
Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor s-a cifrat, în iulie 2020, la 4,85 miliarde de lei, în creştere cu 1,38% față de martie și cu 0,83% faţă de iunie.
Restanţele la creditele în valută au coborât cu 1,85% față de iunie, până la 1,92 miliarde de lei (echivalent).
Totalul creditelor în lei atingea, în iulie, 186,4 miliarde de lei (cu 1,32% peste valoarea din luna precedentă), din care 68,175 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici.
Creditele în valută totalizau 88,93 miliarde echivalent lei în iulie 2020 (cu 1,26% mai puţin faţă de iunie 2020), din care 50,745 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 32,899 miliarde de lei credite luate de populaţie.
Debitorii din București aveau de plată, la finele lunii iulie, credite în lei restante în sumă de 1,958 miliarde de lei (1,925 miliarde de lei în iunie) şi în valută de 737,3 milioane de lei, echivalent (765 milioane de lei în iunie).
Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra la 65,860 miliarde de lei (65,6 miliarde de lei luna precedentă), iar al celor în valută la 45,340 miliarde de lei (46,272 miliarde de lei în iunie).