La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Credite și debite: când riscurile chiar se materializează

de Marin Pana 24.9.2014

Dacă se urmărește evoluția în timp a creditelor acordate și cum au crescut sumele restante la rambursarea acestor credite, se poate observa o majorare continuă a ponderii volumului de bani ce nu au fost restituți la scadențele convenite de la începutul manifestării efectelor crizei economice, cu o tendință de plafonare a acestora undeva sub 13%.

Dacă ne uităm, însă, la numărul debitorilor care au restanțe la plată, se poate observa că numărul și ponderea acestora s-au situat în permanență peste 20%, indiferent de volumul și ponderea sumelor restante. Numărul restanțierilor a atins un maxim în anul 2012, când și ponderea lor în total a urcat spre un sfert.
În prezent, avem mai puțini debitori cu restanțe decât în 2010.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Cel mai probabil, anumite persoane fizice și juridice nu au avut încă de la început capacitatea și/sau voința de a respecta graficul de rambursare al împrumuturilor luate. Variațiile date de evoluția economiei și de trecerea prin criză sunt destul de mici ca influență în rezultatele consemnate pe ansamblul sistemului bancar.

În ce privește creditele riscante dar luate perfect legal în alte valute decât euro și dolari americani (cu care românii erau deja mai familiarizați), se poate observa că ponderea lor e mică și în continuă scădere. Cine a riscat și a beneficiat inițial de avantajele unei dobânzi mai reduse, cazul francului elvețian, a ajuns la sume mari de plată în lei în contul datoriei principale, urmare a aprecierii previzibile a acestuia.

Acum sunt invocate dificultățile de plată ( datoria contractată în franci elvețieni aproape s-a dublat ca urmare a evoluției cursului). Dar, atunci când au căutat să ia credite, unii au preferat să nu ia aminte la condițiile din piață (majoritatea se vede că a făcut-o) și să nu se întrebe de ce ar fi acordat băncile asemenea credite la dobânzi semnificativ mai reduse decât cele la lei sau euro ?

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Deoarece leul s-a apreciat în termeni reali în ultimii ani în raport cu euro, nu aceeași a fost situația majorității debitorilor, care au fost protejați ”de facto”. Politica dusă de BNR a permis obținerea de creștere economică în condițiile unei stabilități relative a cursului de schimb nominal, ceea ce a dus la posibilitatea adjudecării diferențialului de inflație în favoarea consumatorului român de produse financiare.

În ce privește riscurile asumate și neștiute sau neexplicate suficient la momentul acordării creditului, poate ar trebui să luăm aminte la riscuri mult mai mari decât cel de apreciere a francului elvețian, prin prisma faptului că, deși erau realmente imprevizibile, s-au materializat. Cel mai bun exemplu este cel al creditelor luate în lei, adică, potrivit recomandărilor teoretice, în moneda în care se obțin câștigurile.

Dacă cei care au împrumutat franci elvețieni s-au adresat justiției, cui ar trebui să se adreseze cei care au împrumutat lei în baza unor adeverințe de venit riguros verificate, după care s-au trezit cu salariile amputate ?

O întrebare, în loc de concluzie:

Dacă facem trimitere la riscul valutar, de ce nu facem trimitere și la riscul salarial al veniturilor diminuate și neindexate, în condiții de inflație amplificată prin majorarea intempestivă a TVA din 2010 ? Sau la riscul general de reducere a valorii proprietăților achiziționate ( implicit a garanțiilor aferente), indiferent de valuta în care a fost contractat creditul ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.9.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Pneumolog / Grijă, dar nu panică la coronavirus: Gripa a ucis 61.000 de oameni în 2018 și 2019

Vladimir Ionescu

Epidemia de coronavirus, ce a ajuns în Europa, îi îngrijorează în mod firesc pe români, însă nu trebuie creată panică, a declarat la Digi24 Gilda… Mai mult

Stiri

Propunere AAF: Reducere la 1% a impozitului pe câştigurile din fondurile mutuale, pentru atragerea de resurse

Adrian N Ionescu

Ponderea normală a activelor fondurilor mutuale în produsul intern brut (PIB) al României ar trebui să fie dublă faţă de nivelul actual „foarte mic”, de… Mai mult

Stiri

Premierul Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, președintele Iohannis convoacă noi consultări pentru o nouă nominalizare

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că invită partidele parlamentare la o nouă rundă de consultări politice pentru formarea unui nou guvern. Consultările încep miercuri,… Mai mult

Stiri

Deficit bugetar de 0,04% din PIB în ianuarie

Vladimir Ionescu

Veniturile bugetului general consolidat au crescut în ianuarie 2020 cu 7% față de aceeaşi lună a anului trecut, la 27,5 miliarde de lei, în linie… Mai mult

Stiri

România trimite înapoi gunoiul venit din Marea Britanie – doi români și un britanic sunt cercetați

Vladimir Ionescu

Cele trei puncte de lucru din Bucureşti şi judeţul Ilfov ale firmei care a importat 16 containere cu deşeuri din Marea Britanie, aduse în Portul… Mai mult

Stiri

PNL l-a ”trasferat” pe Toma Petcu și pe alți 3 colegi ai săi din ALDE

Razvan Diaconu

Deputatul Toma Petcu (foto), preşedintele organizaţiei judeţene ALDE Giurgiu şi fost ministru al Energiei în Guvernele Grindeanu şi Tudose, a anunţat marți că se alătură… Mai mult

Stiri

Finanțele resping ofertele băncilor pentru finanțarea deficitului – 3 miliarde lei, surplus deja împrumutat

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins marți ofertele băncilor aferente unei emisiuni prin care spera să atragă 200 de milioane de euro de pe piața… Mai mult