Creditarea după criză / Evoluția dobânzilor la creditele noi pentru companii – tentativă eșuată de majorare față de începutul anului - CursDeGuvernare.ro
duminică

17 octombrie, 2021

Creditarea după criză / Evoluția dobânzilor la creditele noi pentru companii – tentativă eșuată de majorare față de începutul anului

15 iunie, 2014

Pe fondul scăderii puternice a inflației anuale, de la 5,37% în iunie 2013 până la 0,94% în mai 2014, au scăzut și dobânzile la creditele acordate persoanelor juridice.

După ce au stagnat timp de trei ani peste plafonul de 10%, dobânzile în lei au scăzut la 7,75% în 2013 și au atacat cota de 7% în 2014. Cele în euro au coborât sub nivelul de 5% pe an, inclusiv la creditele sub 1 milion de euro.

Așadar, deși s-a comprimat de la peste zece procente la ceva mai mult de două procente, decalajul dintre dobânzile la creditele noi acordate societăților nefinanciare în lei și cele în euro rămâne destul de ridicat, spre deosebire de situația din domeniul imobiliar pentru populație, unde s-a ajuns la egalitate.


Efectul este cu atât mai consistent cu cât inflația este mai scăzută iar marja de profitabilitate afectată de cererea internă aflată încă sub potențial.

La creditele cu valoarea sub 1 milion de euro sau echivalent se poate observa o stagnare peste pragul psihologic de 10% a dobânzilor practicate de bănci la creditele în lei luate de firme în intervalul 2010 – 2012. Situația este similară și la creditele în lei cu valoarea echivalentă de peste 1 milion de euro, plasate până anul trecut undeva cu două procente sub cele mai reduse ca mărime. De-abia recent s-a produs o apropiere destul de pronunțată a dobânzilor practicate în lei la cele două categorii de credite (7,10% față de 6,43%).

Creditarea în valută s-a făcut la dobânzi fluctuante, plasate încă destul de net sub cele în lei ( undeva la peste 30% mai reduse) dar semnificativ peste uzanțele din Occident. Reducerea volumului liniilor de finanțare în euro ale băncilor-mamă către filialele din România și preluarea rolului de alimentare a creditării din economisirea internă nu au apropiat suficient nivelurile dobânzilor în lei și valută.

De remarcat păstrarea unor niveluri ale dobânzilor relativ ridicate în raport cu reducerea rapidă a creșterii prețurilor, urmare a păstrării unor anticipații inflaționiste, a afectat costurile de oportunitate ale extinderii activității economice. Și așa penalizată de reticența băncilor în acordarea de noi credite, provenită din necesitatea acestora de a-și îmbunătăți indicatorii de performanță afectați în anii de criză.

Evoluția de la începutul acestui an a dobânzilor la creditele noi acordate societăților nefinanciare arată o reinflamare a acestora în februarie, cu o revenire lentă mai apoi spre nivelurile mai reduse din ianuarie. Practic, a existat o tentativă de creștere a dobânzilor practicate la creditele luate de firme, pe fondul creșterii cererii generate de o anumită relansare economică, tentativă ce a eșuat.

Totuși, la creditele noi în lei încă nu s-a revenit la valorile mai scăzute de la începutul anului nici la creditele sub 1 milion de euro în echivalent și nici la cele de peste 1 milion de euro în echivalent. Situația se prezintă ceva mai bine la creditele în euro, unde în ianuarie se ajunsese la inversarea raportului între dobânzile la creditele de valori mari și cele de valori mici.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cert este că diferența de dobândă între lei și euro, care coborâse la finele anului trecut foarte aproape de două procente la creditele sub 1 milion de euro și chiar mult sub acest nivel la cele peste 1 milion de euro (2,10% și, respectiv, 1,18%) s-a majorat din nou la 2,28% în primul caz și 2,09% în cel din urmă. Fapt de natură să descurajeze creditarea în monedă națională.


Or, segmentul de creditare a firmelor rămâne esențial pentru dinamica activității economice. Creditarea nu s-a îmbunătățit sensibil față de anul anterior și nici nu a apropiat regimul de creditare în lei de cel în euro. Este un factor negativ în condițiile în care se urmărește stimularea producției de bunuri și servicii. De unde și necesitatea unor măsuri de facilitare a creditării, inclusiv la nivelul dobânzilor practicate către întreprinderi.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Nu e de mirare ca persoanele juridice nu mai doresc sa ia credite, deoarece acum bancile si statul culeg cea ce au semanat. Nici pana in prezent bancherii n-au inteles ca DAE sunt inca foarte mari, iar reprezentantii Statului Roman n-au inteles ca fiscalitatea este enorma, ca evaziunea fiscala este enorma, ca legislatia in Romania se schimba „de cate ori ploua”, ca nu exista stabilitate, echilibru si coerenta,restul sunt bla-bla-uri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Nu e de mirare ca persoanele juridice nu mai doresc sa ia credite, deoarece acum bancile si statul culeg cea ce au semanat. Nici pana in prezent bancherii n-au inteles ca DAE sunt inca foarte mari, iar reprezentantii Statului Roman n-au inteles ca fiscalitatea este enorma, ca evaziunea fiscala este enorma, ca legislatia in Romania se schimba „de cate ori ploua”, ca nu exista stabilitate, echilibru si coerenta,restul sunt bla-bla-uri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr