Cotaţiile petrolului au scăzut luni pe bursele internaţionale, după o uşoară revenire înregistrată săptămâna trecută. Investitorii se pregătesc pentru o nouă săptămână volatilă, fiind cu ochii pe China, dar şi pe Banca Federală din Statele Unite care ar putea decide creşterea dobânzii cheie de politică monetară.
Pe bursa de la New York, barilul de Brent (crude oil) se tranzacţiona cu 44,65 de dolari, în scădere cu 1,3%. Un raport realizat de compania ConvergEx Group arată că preţul petrolului s-a apropiat în această lună de pragul care ar semnala inevitabilitatea unei noi recesiuni globale, respectiv 30 de dolari pe baril.
Cotaţiile internaţionale ale petrolului au scăzut luna aceasta sub nivelul de 40 de dolari pe baril, cel mai scăzut din februarie 2009.
Evoluţia cotaţiilor petrolului pe bursa de la New York în luna august
Declinul preţului petrolului duce la o mutare semnificativă a veniturilor reale de la statele exportatoare către statele importatoare de ţiţei, se arată într-un raport al Băncii Mondiale cu privire la cauzele şi consecinţele evoluţiei cotaţiilor internaţionale.
“Activitatea importatorilor de petrol ar trebui să aibă de câştigat pe fondul scăderii preţurilor la petrol având în vedere că această scădere duce la creşterea veniturilor reale ale gospodăriilor şi companiilor, de o manieră similară unei reduceri de taxe”, se arată în raport.
Cotațiile petrolului și evoluțiile din România
România a importat în 2013 în jur de 5,2 milioane de tone de ţiţei şi 2,2 milioane de tone de produse petroliere, în timp ce producţia locală s-a ridicat la circa 4,1 milioane de tone, potrivit celor mai recente date ale Insitutului Naţional de Statistică (INS). În România, aproape toată producţia de ţiţei este extrasă de compania Petrom.
Scăderea preţului petrolului afectează diferit politicile monetare şi fiscale ale unui stat. Pentru un stat care importă petrol şi produse petroliere, prăbuşirea cotaţiilor internaţionale poate duce la scăderea presiunii asupra băncilor centrale, al căror obiectiv principal este ţintirea inflaţiei. În actualul context, în care Europa în general şi zona euro în particular se confruntă cu pericolul deflaţiei, băncile centrale trebuie să ia în calcul şi acest risc atunci când evaluează impactul ieftinilor materiilor prime.
„Cum va evolua în viitor preţul ţiţeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influenţează foarte mult preţurile (…) Până unde se va duce scăderea preţului la ţiţei este o întrebare mare şi direcţiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuenţează”, a comentat Isărescu la începutul acestui an.
În ceea ce priveşte politica fiscală, scăderea cotaţiilor internaţionale ale petrolului duce la reducerea veniturilor şi majorarea poverii fiscale pentru statele exportatoare. Printre ţările ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei se numără şi Rusia, al doilea cel mai mare stat din care România importă petrol, după Kazahstan.
Anul acesta, carburanţii din România s-au ieftinit la pompă cu 1%, de la 1,182 euro pe litru de benzină la finele anului trecut, la 1,169 euro pe litru la ora actuală, potrivit datelor Comisiei Europene.
Dacă nu luăm în calcul taxele şi accizele percepute de stat, litrul de benzină s-a ieftinit cu 2%, de la 0,499 euro în decembrie 2014, la 0,485 euro pe litru la finele lunii august.
Urmărește-ne pe Google News
