Curba randamentelor titlurilor de stat românești s-a deplasat în sus săptămâna trecută, mai ales ca urmare a tendinței de pe piețele externe.
Creșterea medie a fost în medie de 21 puncte procentuale de bază.
„Se evidențiază majorarea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani, în convergență cu dinamica din SUA și Germania”, spune un raport al Băncii Transilvania.
„Semnalele favorabile din sfera economiei interne coroborate cu majorarea ratelor de dobândă pe piețele internaționale de obligațiuni suverane au condus la creșterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani până la 3,18% (plus 7.3% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă s-a majorat cu 23,1% la 1,44 puncte procentuale (maximul de la finalul lunii mai)”, spune raportul citat.
Nevoia de finanțare a unui deficit bugetar prevăzut de 7,16% din PIB, în 2021, și alte semne negative mai vechi sau mai noi atârnă greu, încă, în vederile pieței, chiar dacă economia dă indicii puternice de revenire.
„Estimările preliminare indică creșterea economiei cu 5,3% trimestru/trimestru în T4 / 2020, confirmându-se relansarea în formă de V și intrarea economiei într-un nou ciclu. De asemenea, construcțiile au urcat cu 2,2% lună/lună și cu 12,6% an/an în decembrie (avans cu 15,9% an/an în 2020)”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvaniei (BT) , în raportul citat.
Frânele creșterii
Pe de altă parte, rata locurilor de muncă vacante s-a redus la 0,73% în T4 (respectiv 0,77% în 2020), iar poziția externă a economiei României s-a deteriorat în 2020, deficitul de cont curent intensificându-se cu 4,8% an/an, până la 11 miliarde de euro.
„Ne așteptăm la consolidarea ratelor de dobândă pe piața monetară, creșterea ratelor de dobândă pe piața titlurilor de stat și la continuarea tendinței de apreciere graduală pentru EUR/RON în trimestrele următoare”, spune un alt raport al BT.
Scenariul macroeconomic central actualizat al BT indică perspectiva creșterii PIB-ului cu un ritm mediu anual de 2,4% în perioada 2020-2022.
Investițiile productive s-ar putea majora cu o rată medie anuală de 5,8%, pe fondul evoluției pozitive din 2020 (creștere cu peste 4% an/an la nouă luni), pentru că, totuși, costurile reale de finanțare rămân la „un nivel redus”. Se adaugă premise de implementare a programelor lansate de UE după incidența crizei sanitare (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027).
Consumul privat și consumul public ar putea crește în ritmuri medii anuale de 1,5%, respectiv 4,7% în orizontul 2020-2022.
