fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Costin Manta (EY): Fiscul ar trebui să acorde facilități contribuabililor buni platnici

de Vladimir Ionescu , 9.7.2019

Accesoriile fiscale, respectiv penalitățile aferente unor restanțe la bugetele statului, reprezintă, în multe situații, principalul motiv care face imposibilă plata datoriilor în ansamblu lor, notează Costin Manta, Senior Manager, Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică EY România, într-o opinie cu privire la proiectul de amnistie și restructurare a datoriilor fiscale publicat recent de ANAF.

Mai mult, obligațiile fiscale ce ajung să fie restante sunt adesea descoperite de fisc în urma unor inspecții, instituția ”având o interpretare a tratamentului fiscal diferită de contribuabil”. În acest caz nu este vorba de o sustragere intenționată de la plata taxelor și impozitelor, spune Manta, dar efectul asupra companiilor este similar. În sarcina contribuabilului apar brusc sume noi de plată, pentru care datorează deja dobânzi și penalități și care se pot dovedi dificil de restituit.

Manta spune că proiecte similare de amnistie au fost date și de alte state europene, dar guvernanții trebuie să fie extrem de atenți ca acestea să aibă un caracter excepțional, altfel pot încuraja un comportament cronic de neplată a obligațiilor fiscale. De asemenea, expertul EY subliniază faptul că statul ar trebui să implementeze măsuri de recompensare a clienților bun platnici.

Redăm, în continuare, opinia expertului EY:

La finalul anului 2018 existau datorii fiscale restante de aproximativ 30 de miliarde lei. Dintre acestea, doar aproximativ 0,5 miliarde de lei au fost stinse în primele 4 luni ale anului 2019, ceea ce indică o dificultate în colectarea acestor creanțe fiscale de către stat prin metodele consacrate.

O serie de țări din Uniunea Europeană au apelat la programe de amnistie similare în ultimii ani (e.g. Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia, Spania), dar și țări precum Australia, Canada și Statele Unite ale Americii, pentru a atrage la buget creanțele fiscale greu de colectat prin alte mijloace. România a apelat, de asemenea, în trecut la programe de amnistie, unele dintre acestea presupunând îndeplinirea unor cerințe complexe.

Se înțelege că guvernanții încearcă prin această metodă să rezolve problema deficitului bugetar. Oare acest proiect legislativ este soluția găsită de guvernanți pentru a nu crește taxele? Așa cum ne-a arătat istoria, creșterea taxelor ar afecta toate categoriile de contribuabili, inclusiv pe cei buni platnici.

Prin acest proiect, contribuabilii au ocazia să își achite obligațiile fiscale restante, obținând ștergerea obligațiilor fiscale accesorii. De multe ori, tocmai aceste obligații fiscale accesorii, care cresc datoria ca un bulgare de zăpadă, duceau contribuabilul în imposibilitatea achitării obligațiilor fiscale în ansamblul lor. Din experiența noastră, de multe ori aceste obligații fiscale suplimentare ieșeau la iveală în urma unei inspecții fiscale, fiscul având o interpretare a tratamentului fiscal diferită de contribuabil. În acest caz, contribuabilul nu se sustrăgea de la plata obligațiilor fiscale, nefiind conștient de aceste interpretări care generau obligații fiscale suplimentare. Astfel, în sarcina contribuabilului erau stabilite obligații fiscale principale și accesorii ce nu puteau fi achitate, deși contribuabilul achitase la timp obligațiile fiscale declarate până în acel moment.

În lipsa amnistiei, mulți dintre contribuabilii cu obligații fiscale restante nu le vor putea achita. De multe ori fiscul nu poate acoperi aceste obligații prin executare silită, existând riscul intrării în insolvență cu efecte pe întreg lanțul comercial. Astfel, vor exista în continuare două categorii de contribuabili: cei care își plătesc obligațiile fiscale și cei care nu. Prin condițiile impuse de proiectul de amnistie, cei care doresc să beneficieze de această facilitate vor trebui să achite obligațiile fiscale principale, nemaiavând un avantaj major față de contribuabilii care oricum își plăteau obligațiile fiscale la timp.

În plus, fiscul ar trebui să acorde facilități contribuabililor buni platnici tocmai pentru a recompensa comportamentul corect al acestora. Un exemplu poate fi acordarea de reduceri pentru plata obligațiilor fiscale la termen. De asemenea, contribuabilii disciplinați pot fi recompensați printr-un grad de risc scăzut ce poate reduce frecvența sau amploarea inspecțiilor fiscale, prioritate la rambursarea TVA, obținerea de certificate de amânare la plata TVA în vamă etc.

Acest lucru nu înseamnă că amnistia este o soluție la care putem apela de fiecare dată. Amnistia fiscală ar trebui să aibă un caracter excepțional. Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligațiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanțare. În plus, caracterul excepțional al amnistiei fiscale este întărit și de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenței. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan prezintă situația spitalelor bucureștene din rețeaua Covid

Vladimir Ionescu

Un număr de 12 dintre cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (PMB) sunt incluse în rețeaua Covid-19, iar ele totalizează 712 paturi… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și Dan Barna, în turul 2 al alegerilor pentru președinția USR PLUS. Cioloș a câștigat primul tur cu 46%

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș a câștigat primul tur al alegerilor din USR PLUS cu 46% din voturi, în timp ce Dan Barna a obținut 43,9%. Cel de… Mai mult

Europa

Scumpiri la energie: Comisia Europeană promite un pachet de măsuri care să ajute țările membre

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană va prezenta un pachet de măsuri „mai bine structurat,  care să fie de folos țărilor membre să gestioneze situația” scumpirilor la energie, a… Mai mult

Stiri

Primarul Timișoarei cere ca instituirea carantinei de noapte să nu vizeze și vaccinații

Vladimir Ionescu

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, le cere guvernanților modificarea regulilor privind carantinarea, astfel încât persoanele vaccinate să se poată deplasa liber și după instituirea carantinei de… Mai mult