La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Costin Manta (EY): Fiscul ar trebui să acorde facilități contribuabililor buni platnici

de Vladimir Ionescu , 9.7.2019

Accesoriile fiscale, respectiv penalitățile aferente unor restanțe la bugetele statului, reprezintă, în multe situații, principalul motiv care face imposibilă plata datoriilor în ansamblu lor, notează Costin Manta, Senior Manager, Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică EY România, într-o opinie cu privire la proiectul de amnistie și restructurare a datoriilor fiscale publicat recent de ANAF.

Mai mult, obligațiile fiscale ce ajung să fie restante sunt adesea descoperite de fisc în urma unor inspecții, instituția ”având o interpretare a tratamentului fiscal diferită de contribuabil”. În acest caz nu este vorba de o sustragere intenționată de la plata taxelor și impozitelor, spune Manta, dar efectul asupra companiilor este similar. În sarcina contribuabilului apar brusc sume noi de plată, pentru care datorează deja dobânzi și penalități și care se pot dovedi dificil de restituit.

Manta spune că proiecte similare de amnistie au fost date și de alte state europene, dar guvernanții trebuie să fie extrem de atenți ca acestea să aibă un caracter excepțional, altfel pot încuraja un comportament cronic de neplată a obligațiilor fiscale. De asemenea, expertul EY subliniază faptul că statul ar trebui să implementeze măsuri de recompensare a clienților bun platnici.

Redăm, în continuare, opinia expertului EY:

La finalul anului 2018 existau datorii fiscale restante de aproximativ 30 de miliarde lei. Dintre acestea, doar aproximativ 0,5 miliarde de lei au fost stinse în primele 4 luni ale anului 2019, ceea ce indică o dificultate în colectarea acestor creanțe fiscale de către stat prin metodele consacrate.

O serie de țări din Uniunea Europeană au apelat la programe de amnistie similare în ultimii ani (e.g. Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia, Spania), dar și țări precum Australia, Canada și Statele Unite ale Americii, pentru a atrage la buget creanțele fiscale greu de colectat prin alte mijloace. România a apelat, de asemenea, în trecut la programe de amnistie, unele dintre acestea presupunând îndeplinirea unor cerințe complexe.

Se înțelege că guvernanții încearcă prin această metodă să rezolve problema deficitului bugetar. Oare acest proiect legislativ este soluția găsită de guvernanți pentru a nu crește taxele? Așa cum ne-a arătat istoria, creșterea taxelor ar afecta toate categoriile de contribuabili, inclusiv pe cei buni platnici.

Prin acest proiect, contribuabilii au ocazia să își achite obligațiile fiscale restante, obținând ștergerea obligațiilor fiscale accesorii. De multe ori, tocmai aceste obligații fiscale accesorii, care cresc datoria ca un bulgare de zăpadă, duceau contribuabilul în imposibilitatea achitării obligațiilor fiscale în ansamblul lor. Din experiența noastră, de multe ori aceste obligații fiscale suplimentare ieșeau la iveală în urma unei inspecții fiscale, fiscul având o interpretare a tratamentului fiscal diferită de contribuabil. În acest caz, contribuabilul nu se sustrăgea de la plata obligațiilor fiscale, nefiind conștient de aceste interpretări care generau obligații fiscale suplimentare. Astfel, în sarcina contribuabilului erau stabilite obligații fiscale principale și accesorii ce nu puteau fi achitate, deși contribuabilul achitase la timp obligațiile fiscale declarate până în acel moment.

În lipsa amnistiei, mulți dintre contribuabilii cu obligații fiscale restante nu le vor putea achita. De multe ori fiscul nu poate acoperi aceste obligații prin executare silită, existând riscul intrării în insolvență cu efecte pe întreg lanțul comercial. Astfel, vor exista în continuare două categorii de contribuabili: cei care își plătesc obligațiile fiscale și cei care nu. Prin condițiile impuse de proiectul de amnistie, cei care doresc să beneficieze de această facilitate vor trebui să achite obligațiile fiscale principale, nemaiavând un avantaj major față de contribuabilii care oricum își plăteau obligațiile fiscale la timp.

În plus, fiscul ar trebui să acorde facilități contribuabililor buni platnici tocmai pentru a recompensa comportamentul corect al acestora. Un exemplu poate fi acordarea de reduceri pentru plata obligațiilor fiscale la termen. De asemenea, contribuabilii disciplinați pot fi recompensați printr-un grad de risc scăzut ce poate reduce frecvența sau amploarea inspecțiilor fiscale, prioritate la rambursarea TVA, obținerea de certificate de amânare la plata TVA în vamă etc.

Acest lucru nu înseamnă că amnistia este o soluție la care putem apela de fiecare dată. Amnistia fiscală ar trebui să aibă un caracter excepțional. Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligațiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanțare. În plus, caracterul excepțional al amnistiei fiscale este întărit și de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenței. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult

Stiri

Michael Bloomberg a intrat în cursa pentru a fi nominalizat de Democrați candidat la președinția SUA

Vladimir Ionescu

Miliardarul Michael Bloomberg, fost primar al New York, a depus joi actele la Comisia Electorală Federală pentru a candida la preşedinţia Statelor Unite din partea… Mai mult

Europa

Președintele Serbiei: Nu ne schimbăm politica față de Rusia, nu aderăm la NATO, ne păstrăm neutralitatea militară

Iulian Soare

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat joi în cadrul unei conferințe de presă că țara sa nu va adera nici la Alianța Nord-Atlantică (NATO), nici… Mai mult

Stiri

ExxonMobil iese nu doar de la Marea Neagră, ci și din investițiile din Europa.

Vladimir Ionescu

Compania ExxonMobil renunță nu doar la investiția din Marea Neagră, ci iese și din operațiunile sale upstream din Europa – potrivit unei analize Reuters citate… Mai mult

Stiri

Un nou director general, interimar, la CFR Marfă

Vladimir Ionescu

Traian Preoteasa, director general adjunct tehnic în CFR SA, a fost numit de CA director general interimar la CFR Marfă. De profesie inginer, are o… Mai mult